AEP propune reguli mai dure pentru partide și vot
Autoritatea Electorală Permanentă propune reguli mai stricte pentru partide și modernizarea votului, inclusiv urne inteligente și renunțarea la ștampila „VOTAT”.
Autoritatea Electorală Permanentă propune schimbări care ar îngreuna înființarea partidelor noi și ar modifica modul de vot, potrivit SpotMedia. Printre ideile prezentate se află creșterea pragului de fondatori pentru un partid nou de la 3 la 100 și introducerea unor urne care să scaneze și să numere automat buletinele.
Potrivit aceleiași surse, proiectele sunt publicate în secțiunea de transparență decizională a instituției, iar AEP ar urma să aibă un rol mai mare în înregistrarea partidelor și, în anumite situații, în dizolvarea lor. SpotMedia notează că măsurile nu sunt prezentate ca fiind deja adoptate, ci ca propuneri aflate în circuitul public al instituției.
În paralel, instituția pregătește modernizarea procesului de vot, cu renunțarea la ștampila „VOTAT”, la tuș și la autocolantele de pe cărțile de identitate, după cum reiese din materialul citat. SpotMedia arată că ideea unor „urne inteligente” a fost anunțată public de conducerea AEP, fără a fi indicat în articol un calendar clar pentru testare sau aplicare.
Contextul acestor propuneri a fost conturat și anterior. Pe 18 septembrie 2026, președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a propus schimbări ample în logistica votului, inclusiv urne care să scaneze și să numere automat buletinele. Pe 25 septembrie 2026, el a anunțat că CSM a fost de acord ca înregistrarea partidelor politice să fie făcută la Autoritatea Electorală Permanentă.
Pe 28 septembrie 2026, AEP a pus în dezbatere publică un proiect de lege pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului. SpotMedia mai consemnează că proiectul privind partidele ar prevedea și reprezentarea ambelor sexe între fondatori, în timp ce rolul AEP ar include înregistrarea și, în unele situații, dizolvarea formațiunilor.
Cristian Pîrvulescu critică direcția acestor propuneri și spune, în materialul SpotMedia, că nu ar trebui să hotărască „niște birocrați” cine poate să candideze. Politologul susține că libertatea de organizare a partidelor trebuie păstrată și că schimbările administrative nu ar trebui să ridice bariere suplimentare pentru apariția unor formațiuni noi.
În același interviu, Pîrvulescu afirmă că România are nevoie de un cod electoral, dar că reforma trebuie discutată prin efectele ei asupra reprezentării politice și asupra secretului votului. El avertizează că o modernizare prezentată ca tehnică poate avea consecințe asupra competiției electorale, fără a fi clar, din materialul citat, când și în ce formă ar urma să fie aplicate propunerile AEP.
Schimbările discutate la nivelul AEP pot influența felul în care sunt organizate alegerile și modul în care apar noile partide, însă, potrivit sursei, ele se află încă în zona propunerilor publice. Pentru alegători, inclusiv cei din județ, miza este felul în care aceste reguli ar putea schimba accesul la competiția electorală și procedurile de vot.