România cere Ucrainei să păstreze școlile cu predare în română
România a cerut Ucrainei să mențină educația în limba română la toate nivelurile și să evite măsuri regresive în reforma învățământului.
UPDATE 10.10.2026 11:12 — Kievul spune că va respecta drepturile românilor din Ucraina
Oleksandr Mișcenko, prim-adjunctul ministrului afacerilor externe al Ucrainei, a declarat sâmbătă, potrivit Agerpres, că autoritățile de la Kiev vor face „tot ceea ce ține de noi” pentru ca drepturile minorității române din Ucraina să fie respectate. Oficialul a făcut aceste precizări la Apahida, la inaugurarea primului consulat onorific al Ucrainei în România.
Mișcenko a spus, potrivit aceleiași surse, că discuțiile de la București au vizat și situația minorităților, iar Ucraina își dorește ca acest lucru să se reflecte și în România, în contextul școlilor ucrainene din țara noastră. El a mulțumit, totodată, României pentru sprijinul acordat Ucrainei, potrivit Agerpres.
România a cerut Ucrainei să păstreze rețeaua tradițională de școli cu predare în limba română și să asigure continuitatea educației în limba maternă la toate nivelurile, în cadrul consultărilor politice de la nivelul ministerelor de externe, potrivit MAE și relatărilor din presa centrală.
Ana Tinca, secretar de stat pentru afaceri strategice și globale în MAE, a purtat discuțiile cu Oleksandr Mișcenko, adjunct al ministrului afacerilor externe al Ucrainei, arată Digi24, Mediafax și Știrile ProTV. Sursele citate precizează că solicitarea a fost formulată în contextul reformei educației din Ucraina.
Potrivit Știrile ProTV, partea română a subliniat necesitatea asigurării continuității, sustenabilității și accesului adecvat la educația în limba română la toate nivelurile. Aceeași sursă consemnează că România a cerut păstrarea rețelei tradiționale de școli cu predare în limba română și evitarea oricăror măsuri regresive în cadrul reformei.
Digi24 și G4Media redau aceeași poziție diplomatică, menționând că solicitarea a vizat menținerea școlilor cu predare în limba română și accesul la educație în limba maternă. Mediafax notează, la rândul său, că MAE a cerut și consultarea regulată, transparentă și substanțială a reprezentanților minorității române, inclusiv în perspectiva modificărilor legislative aflate în discuție.
Consultările nu s-au limitat la tema educației. Potrivit Știrile ProTV, Digi24 și Mediafax, discuțiile au inclus situația de securitate regională, evoluțiile războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și perspectivele de consolidare a cooperării dintre România și Ucraina. MAE a transmis, prin sursele citate, că România și-a reafirmat sprijinul pentru Ucraina și a subliniat importanța cooperării în securitate cibernetică și în combaterea amenințărilor hibride.
Totodată, sursele menționează proiecte de infrastructură, transport și energie între România, Republica Moldova și Ucraina, precum și deschiderea noului punct de trecere a frontierei și a podului peste Tisa de la Sighetu Marmației. Aceste teme au fost prezentate ca parte a dialogului mai larg dintre cele două ministere de externe.
În plan local, subiectul rămâne relevant pentru comunitatea românească din Ucraina și pentru modul în care Bucureștiul încearcă să apere, prin dialog diplomatic, accesul la educație în limba maternă. Sursele consultate nu indică un răspuns final al părții ucrainene la cererea formulată de România.