Comunitățile românești din Ucraina cer sprijinul Bucureștiului

Reprezentanți ai comunităților românești din Cernăuți, Transcarpatia și Odesa au cerut autorităților de la București să intervină înainte ca Parlamentul Ucrainei să dezbată un proiect de lege privind educația minorităților naționale, potrivit G4Media și Adevărul.

Potrivit celor două publicații, semnatarii unei scrisori adresate președintelui României, Ministerului Afacerilor Externe și unor comisii parlamentare spun că vor garanții mai clare pentru învățământul în limba română. Ei susțin că formularea care permite folosirea limbii minorității alături de limba de stat lasă neclar câte materii ar urma să fie predate efectiv în română și câte în ucraineană.

G4Media și Adevărul arată că proiectul de lege nr. 16119 a fost înregistrat la 1 octombrie 2026. Cinci zile mai târziu, comisia parlamentară pentru educație a recomandat examinarea lui în regim de urgență și adoptarea în prima lectură și în ansamblu, cu eventuale corecturi tehnice. Recomandarea comisiei nu echivalează însă cu adoptarea legii.

Conform situației afișate de Parlamentul ucrainean la 7 octombrie 2026, proiectul aștepta dezbaterea în plen. Asta înseamnă că, la acel moment, nu era încă programat votul final, iar discuția legislativă rămânea deschisă.

În scrisoarea citată de G4Media și Adevărul, comunitățile românești cer ca legea să protejeze o rețea de unități de învățământ ale minorităților și să stabilească limpede că româna poate rămâne limba principală de predare în școlile respective. Semnatarii mai cer ca studiul în română să poată continua până la terminarea liceului și să fie disponibil și în învățământul profesional.

Ei solicită, de asemenea, ca absolvenții care au învățat în această limbă să poată formula în română răspunsurile la evaluările externe, cu excepția probelor de limbă și literatură. Pentru satele cu puțini copii, semnatarii cer derogări de la regulile generale privind mărimea claselor și organizarea liceelor, inclusiv posibilitatea ca o clasă cu predare în română să funcționeze și cu mai puțin de cinci elevi, dacă aceasta este singura cale de a asigura accesul la educație în limba maternă.

Potrivit G4Media, documentul contestă și mecanismul prin care materiile predate în ucraineană ar putea fi extinse într-o clasă a minorității la cererea părinților a cel puțin două treimi dintre elevi. Publicația notează că semnatarii consideră neclar și statutul unei școli care ar urma să fie recunoscută drept instituție a minorității din momentul în care înființează o clasă cu predare în acea limbă.

Contextul este marcat și de demersurile anunțate de Ministerul Afacerilor Externe în septembrie, după închiderea unei clase I cu predare în limba română din Orlivka, regiunea Odesa. Potrivit informațiilor publicate atunci, consulatul general al României la Odesa a făcut demersuri pe teren, iar ministerul a vorbit despre verificări și acțiuni în acel caz.

Pentru cititorii din București, subiectul rămâne relevant prin felul în care autoritățile române aleg să susțină comunitățile românești din afara granițelor. În acest caz, solicitarea transmisă de reprezentanții din Ucraina privește direct protejarea școlilor în limba română, înaintea unei decizii legislative care nu fusese încă luată.