NewsAI preview
Național 320 cuvinte

Curtea de Apel București a motivat arestarea lui Călin Georgescu

Curtea de Apel București a explicat de ce a menținut arestarea preventivă pentru 30 de zile în dosarul lui Călin Georgescu.

Curtea de Apel București a motivat arestarea preventivă pentru 30 de zile în cazul lui Călin Georgescu, arătând că a avut în vedere suspiciunea rezonabilă, riscul de fugă și gravitatea acuzațiilor, potrivit News.ro.

Potrivit aceleiași surse, motivarea nu reprezintă o nouă decizie de arestare, ci explicația pentru soluția luată anterior de instanță în dosarul în care Georgescu este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. News.ro consemnează că judecătorii au considerat insuficient controlul judiciar dispus inițial de Tribunalul București.

News.ro relatează că instanța a reținut existența unei suspiciuni rezonabile privind faptele imputate și a apreciat că probele de la acest moment pot susține această concluzie. În motivare apare și un prejudiciu estimat la peste 1 milion de euro, sumă pe care sursa o leagă de acuzațiile din dosar.

Tot News.ro precizează că unul dintre cei trei judecători a formulat opinie separată și a considerat că arestarea preventivă nu era justificată. În același timp, completul majoritar a apreciat că există indicii privind pregătiri pentru părăsirea țării, element invocat în susținerea măsurii preventive.

Înainte de această motivare, Tribunalul București dispusese control judiciar pentru 60 de zile, iar DIICOT formulase contestație împotriva soluției, arată News.ro. Articolul publicat pe 8 octombrie 2026 amintește și că în dosar apare și numele lui Ionel Rusen, însă sursa nu detaliază aici rolul fiecărei persoane în schema descrisă.

În contextul relatărilor anterioare din arhivă, pe 29 septembrie 2026 Curtea de Apel București decisese arestarea preventivă pentru 30 de zile, după contestația DIICOT la măsura controlului judiciar. Tot în acele materiale era menționat că dosarul viza acuzații de înșelăciune cu prejudiciu de 1,1 milioane de euro, iar la 7 octombrie 2026 instanța a revenit cu motivarea soluției.

Decizia motivată de Curtea de Apel București rămâne relevantă pentru evoluția dosarului, întrucât clarifică argumentele avute în vedere la aplicarea celei mai severe măsuri preventive menționate în acest caz, fără a tranșa însă fondul acuzațiilor.