NewsAI preview
Național 440 cuvinte

Oana Gheorghiu a vorbit despre antisemitism la o conferință internațională

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a spus că România a făcut pași în combaterea antisemitismului, dar riscurile cresc odată cu rețelele sociale și noile tehnologii.

Oana Gheorghiu, vicepremier interimar, a vorbit joi la Conferința Internațională „Zece ani de la adoptarea definiției de lucru a antisemitismului a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului”, unde a susținut că România a făcut pași importanți în combaterea antisemitismului, dar că eforturile trebuie continuate. Potrivit Adevărul, mesajul a fost legat de modul în care rețelele sociale și noile tehnologii schimbă viteza cu care se răspândesc discursurile de ură.

Vicepremierul a spus, conform Adevărul, că antisemitismul continuă să reprezinte o amenințare, iar mediul în care se manifestă s-a schimbat semnificativ în ultimul deceniu. Ea a avertizat că rețelele sociale favorizează răspândirea rapidă a teoriilor conspiraționiste, a tentativelor de relativizare sau distorsionare a Holocaustului și a stereotipurilor antisemite, care pot fi normalizate înainte ca instituțiile să poată interveni.

În discurs, Gheorghiu a afirmat că „granița dintre cuvinte și violență poate fi foarte fragilă”, formulare citată de Adevărul în relatarea despre conferință. Ea a mai spus că expunerea repetată la ură poate face ca anumite mesaje să pară acceptabile, tocmai de aceea prevenția și reacția publică rămân importante.

Vicepremierul a evocat și contribuția lui Mihnea Constantinescu, despre care a spus că a avut un rol esențial în obținerea consensului asupra definiției de lucru a antisemitismului în perioada președinției române a IHRA din 2016-2017. Potrivit Adevărul, Gheorghiu i-a adus un omagiu fostului ambasador, pe care l-a descris drept un diplomat cu profesionalism și angajament în acest proces.

Totodată, ea a amintit raportul final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, prezidată de Elie Wiesel, care a documentat responsabilitatea autorităților române pentru Holocaustul din teritoriile aflate sub administrație românească. Adevărul consemnează că România și-a recunoscut ulterior oficial această responsabilitate.

În același context, Gheorghiu a enumerat mai multe măsuri adoptate de România în ultimele două decenii: înființarea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, instituirea zilelor naționale de comemorare a Holocaustului și a Holocaustului împotriva romilor, realizarea unor memoriale și muzee, precum și proiecte educaționale și culturale. Potrivit Adevărul, un moment important a fost adoptarea în 2017 a definiției de lucru a antisemitismului, integrată ulterior în legislația națională.

Vicepremierul a mai spus că, începând din 2021, România a adoptat două strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Adevărul notează și că disciplina „Istoria evreilor. Holocaustul” a devenit obligatorie în învățământul liceal.

Discursul de la București a pus accent pe felul în care politicile publice, educația și spațiul online se întâlnesc în lupta împotriva urii. Pentru cititorii din județ, mesajul transmis de vicepremier arată direcția în care Guvernul își formulează răspunsul la antisemitism și la discursul instigator la ură, pe fondul dezbaterilor despre memorie, educație și responsabilitate civică.