UE discută un răspuns la un atac hibrid cu victime
Statele membre ale UE discută discret cum ar răspunde blocul la un atac hibrid cu victime multiple, pe fondul temerilor că unele măsuri ar dubla NATO.
Ambasadorii celor 27 de state membre au discutat în format restrâns, fără telefoane sau asistenți, scenarii privind un atac hibrid cu victime multiple, potrivit News.ro și HotNews. Bruxelles a analizat în aceste reuniuni opțiuni precum echipe de intervenție de urgență, fonduri europene pentru statul afectat și coordonarea comunicării în criză, arată aceleași surse.
Discuțiile s-au intensificat după descoperirea, în august, a unei drone încărcate cu explozibili pe aeroportul din Leipzig, notează Mediafax, Bursa și Adevărul. Potrivit acestor publicații, episodul a mutat atenția de la instrumentele deja folosite de UE pentru atacuri cibernetice, ingerințe electorale și sabotaj către scenarii mai grave, în care pot apărea victime la scară largă.
Michael McGrath, comisarul european pentru justiție, a spus pentru POLITICO că democrațiile europene se confruntă cu un număr tot mai mare de amenințări și că UE își consolidează capacitatea de a anticipa și detecta riscurile, de a îmbunătăți avertizarea timpurie și de a răspunde rapid și colectiv. El a făcut aceste declarații în contextul discuțiilor despre un posibil răspuns european la crize hibride.
Mai mulți diplomați citați de News.ro, HotNews și Digi24 au spus că reuniunile au vizat mobilizarea unor echipe de intervenție, deblocarea unor fonduri și modul în care liderii instituțiilor UE ar comunica într-o asemenea situație. Un diplomat de rang înalt a afirmat, potrivit acelorași surse, că incidentul de la Leipzig arată că un episod foarte grav, cu numeroase victime, nu poate fi exclus.
În paralel, unele capitale europene au avertizat că inițiativele de la Bruxelles ar putea dubla atribuțiile NATO sau ar putea complica reacția într-o criză, scriu News.ro, HotNews, SpotMedia, Aleph News și Digi24. Potrivit HotNews și SpotMedia, a apărut și îngrijorarea că informațiile sensibile discutate în astfel de formate ar putea fi divulgate, ceea ce ar îngreuna schimbul de date între state.
Contextul mai larg al discuțiilor a fost descris de Mediafax, News.ro și Adevărul ca fiind legat de o serie de incidente pe care UE și NATO le tratează drept amenințări hibride: atacuri cibernetice, sabotaj, operațiuni clandestine și încălcări ale spațiului aerian. În acest cadru, sursele citate spun că scenariul analizat la Bruxelles rămâne unul de lucru, nu o decizie deja adoptată.
Pentru România, subiectul este relevant prin faptul că arată cum UE caută mecanisme de reacție la amenințări care pot afecta infrastructura, comunicațiile și securitatea digitală din statele membre, arată Google News — România. Sursele disponibile nu indică însă o măsură separată sau o țintire imediată a României.
Discuțiile de la Bruxelles arată că, în eventualitatea unui atac hibrid cu victime, miza nu este doar răspunsul operațional, ci și delimitarea clară între rolul UE și cel al NATO, într-un domeniu în care capitalele europene cer prudență și coordonare, potrivit surselor citate.