Restricțiile internetului mobil din Rusia au fost normalizate
Restricțiile asupra internetului mobil din Rusia au devenit un instrument de control al statului, în contextul unei dispute birocratice între FSB și guvern.
De câteva săptămâni, restricțiile asupra internetului mobil din Rusia au afectat inclusiv Moscova și Sankt Petersburg, iar Gândul scrie că măsurile au devenit parte a unui mecanism de control al statului. Publicația citează surse și analize care descriu situația ca pe o dispută internă, nu ca pe o criză politică deschisă.
Potrivit Gândul, surse citate de Bloomberg au sugerat că Vladimir Putin ar putea relaxa restricțiile sub presiunea blocului său politic intern. În schimb, sursele The Guardian au susținut că președintele rus își intensifică sprijinul pentru FSB, pe fondul dependenței sale de serviciul de securitate.
Alexandra Prokopenko, analistă la Carnegie Endowment for International Peace, afirmă că tensiunile din sistemul politic rus au crescut, dar că nu a fost vorba despre o criză existențială. Ea spune, potrivit Gândul, că disputa privind restricțiile de internet a fost birocratică, nu politică, și că a reprezentat o ciocnire între două grupuri de birocrați care își apărau interesele.
În aceeași analiză, Prokopenko arată că sistemul de securitate al Rusiei a ieșit învingător, iar restricțiile online au fost normalizate. Gândul consemnează că FSB și guvernul au fost însărcinate să colaboreze pentru a menține accesibile anumite funcții cheie, astfel încât conflictul să fie soluționat fără a pune în pericol regimul.
Publicația notează și că întreruperile locale de internet nu sunt noi în Rusia, deoarece atacurile regulate ale dronelor ucrainene au dus de mult timp la acoperire neregulată în unele regiuni. Noutatea, potrivit Gândul, este că aceste sincope au început să afecteze marile orașe, nu doar zonele regionale.
Un episod din martie, menționat de Gândul pe baza informațiilor din The Bell, ar fi durat 19 zile la Moscova. Publicația scrie că întreruperea a fost ordonată de serviciul științific și tehnic al FSB, iar operatorilor de telefonie mobilă li s-ar fi transmis o hartă a stațiilor de bază care trebuiau închise.
Tot Gândul relatează că sincopele din Moscova i-au nemulțumit pe înalții birocrați ruși, în special pe oficialii din administrația prezidențială. Aceștia au nevoie de internet și de aplicația Telegram pentru pregătirile legate de alegerile parlamentare din septembrie, ceea ce a amplificat presiunea asupra autorităților.
În acest context, cazul arată cum restricțiile digitale pot deveni un instrument administrativ și de securitate, cu efecte directe asupra vieții de zi cu zi în marile orașe. Pentru cititorii din România, episodul oferă un exemplu despre felul în care controlul asupra conectivității poate fi folosit pentru a limita accesul la informație și mobilizarea internă.