România, între proprietate ridicată și supraaglomerare
România are o rată foarte mare de proprietate asupra locuințelor, dar și una dintre cele mai grave probleme de supraaglomerare, potrivit Economedia.
Potrivit Economedia, România se află simultan printre țările europene cu cea mai ridicată rată de proprietate asupra locuințelor și printre cele mai afectate de supraaglomerare. Publicația notează că cele două realități descriu, împreună, tensiunile din piața locuirii.
Economedia arată că dezbaterea a fost adusă în prim-plan la Palatul Parlamentului, unde, la 5 octombrie 2026, FIDES și Confederația Patronală Concordia au organizat Romania Affordable Housing Summit. Evenimentul i-a reunit pe reprezentanți ai autorităților, ai instituțiilor europene, ai băncilor, ai dezvoltatorilor și ai experților, potrivit aceleiași surse.
În materialul citat, summitul este prezentat ca un semn că locuirea accesibilă a devenit o temă discutată nu doar social, ci și economic și instituțional. Economedia scrie că România are nevoie de un dialog care să transforme statisticile și fondurile europene în politici publice aplicabile.
Publicația consemnează și că, în 2026, Comisia Europeană a pus locuințele accesibile într-un cadru european explicit. Potrivit Economedia, noul Affordable Housing Act propune un sistem comun pentru identificarea zonelor aflate sub presiune locativă și măsuri pentru creșterea ofertei de locuințe accesibile, sociale și pentru studenți.
Economedia mai relatează că executivul european a revizuit regulile privind ajutorul de stat pentru a facilita sprijinirea investițiilor în locuințe accesibile și pentru a lărgi spațiul de combinare a resurselor publice cu finanțarea privată. În același context, publicația notează că Grupul Băncii Europene de Investiții și-a majorat finanțarea vizată pentru locuințe accesibile și sustenabile la 6 miliarde de euro.
Tot Economedia precizează că investițiile pot fi combinate cu fonduri europene, garanții, împrumuturi, capital și instrumente oferite prin bănci și instituții naționale. Publicația mai citează o estimare a Comisiei Europene potrivit căreia, la nivelul Uniunii, ar fi nevoie de aproximativ 650.000 de locuințe suplimentare anual, peste volumul actual al construcțiilor, pentru a acoperi deficitul.
În plan local, datele invocate de Economedia arată de ce tema locuirii rămâne relevantă pentru România: o rată foarte mare de proprietate nu exclude condiții de trai înghesuite. În acest cadru, dezbaterea despre locuințe accesibile poate influența direct costul și calitatea vieții, fără a se limita la marile orașe sau la un singur segment social.