CCR decide asupra conflictului dintre Guvern și ÎCCJ
Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe asupra sesizării lui Ilie Bolojan privind plata restanțelor salariale ale magistraților, într-un dosar cu miză de miliarde de lei.
UPDATE 08.10.2026 03:00 — ÎCCJ urmează să dea decizia după șase amânări
Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să pronunțe joi o decizie în recursul Guvernului și al Ministerului Finanțelor la sentința Curții de Apel București din 5 mai 2026, după șase amânări, potrivit News.ro. Dosarul vizează obligația Executivului de a asigura fondurile pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, scadente în 2026.
News.ro precizează că premierul interimar Ilie Bolojan a indicat suma de 4,8 miliarde de lei. Hotărârea ICCJ vine la o zi după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea lui Bolojan în conflictul cu instanța supremă, potrivit aceleiași surse.
UPDATE 07.10.2026 13:16 — CCR respinge sesizarea lui Bolojan
Curtea Constituțională a respins miercuri, ca neîntemeiată, sesizarea depusă de Ilie Bolojan în conflictul cu Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit CCR. Judecătorii constituționali au arătat că demersul Guvernului viza, în esență, legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate în dosarul privind restanțele salariale, aspecte care pot fi atacate doar pe căile prevăzute de lege.
După decizie, ÎCCJ a transmis, potrivit unui comunicat citat de mai multe redacții, că „un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional” și că CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor. Potrivit ÎCCJ, procesul privind plata restanțelor salariale își urmează cursul în instanțele de drept comun.
Curtea Constituțională este așteptată miercuri să se pronunțe asupra sesizării depuse de Ilie Bolojan, premierul interimar, în conflictul juridic de natură constituțională dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, legat de plata restanțelor salariale ale magistraților. Potrivit News.ro, miza este de aproape 5 miliarde de lei, în timp ce alte surse, precum Digi24, Știrile ProTV, Mediafax, Bursa, NewsWeek România și Aleph News, indică suma de 4,8 miliarde de lei.
Sesizarea a fost depusă în 2 iulie 2026, după ce ÎCCJ a deschis procesul împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor, iar Curtea de Apel București a admis acțiunea pe 5 mai 2026. Digi24, Știrile ProTV, Bursa și Aleph News arată că instanța a obligat Executivul să asigure fondurile necesare, inclusiv prin rectificare bugetară, pentru drepturile salariale restante scadente în 2026. Mediafax precizează că ședința CCR era programată la ora 10.00.
În motivarea sesizării, Bolojan a susținut că puterea judecătorească nu are competența de a stabili cum se distribuie banii publici din bugetul general consolidat. News.ro, Știrile ProTV, Mediafax, Bursa și G4Media consemnează că el a invocat separația puterilor în stat și a spus că elaborarea bugetului, rectificările și alocările din fondul de rezervă țin de Executiv și de Legislativ. Tot potrivit acestor surse, premierul interimar a afirmat că instanța ar fi perturbat echilibrul bugetar național.
Pe de altă parte, ÎCCJ a arătat că demersul său urmărește punerea în executare a unor hotărâri judecătorești definitive, nu preluarea atribuțiilor bugetare ale Guvernului. Mediafax notează că instanța supremă a cerut și penalități pentru neexecutarea hotărârii, iar Digi24 și Aleph News menționează penalități de 1% pe zi de întârziere și o amendă zilnică stabilită de Curtea de Apel București. News.ro și Știrile ProTV amintesc și că ÎCCJ formulase anterior o plângere prealabilă la Guvern și la Ministerul Finanțelor.
Contextul dosarului a fost conturat și în acoperirea anterioară: pe 2 iulie 2026, Bolojan a sesizat CCR, pe 23 septembrie 2026 Curtea discutase deja dosarul, iar pe 30 septembrie 2026 era consemnată așteptarea unei decizii. HotNews descrie disputa ca una de aproximativ 1 miliard de euro, iar News.ro reamintește că, în aceeași ședință, CCR avea pe agendă și sesizarea lui Sorin Grindeanu privind ordonanța SAFE.
Decizia de miercuri poate clarifica raportul instituțional dintre Guvern și ÎCCJ într-un dosar cu impact asupra modului în care sunt gestionate fondurile publice. Până la pronunțare, sursele citate indică doar pozițiile părților și diferența de evaluare a sumei aflate în discuție.