Nazare: toamna vine cu inflație în scădere, dar presiuni rămase
Alexandru Nazare spune că România intră în sezonul toamnă-iarnă cu inflația în scădere, dar cu dobânzi ridicate, presiuni asupra puterii de cumpărare și costuri mari de finanțare.
Alexandru Nazare a spus, potrivit Gândul, că România intră în sezonul toamnă-iarnă cu inflația în scădere, dar cu dobânzi încă ridicate, puterea de cumpărare sub presiune și costuri mari de finanțare. Ministrul Finanțelor a legat tabloul economic de prețurile ridicate la energie și carburanți, de riscurile externe și de incertitudinea politică.
În același material, Gândul consemnează că Standard & Poor's a menținut ratingul suveran al României la BBB-/A-3. Publicația notează că decizia a venit vineri, 2 octombrie, și că agenția a păstrat calificativul la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor.
Tot Gândul arată că, la 1 octombrie 2026, cursul oficial al BNR a fost de 5,2777 lei pentru un euro. În același timp, euro a depășit 5,34 lei pe piața interbancară la o zi după respingerea guvernului propus de Siegfried Mureșan, atingând un maxim de aproximativ 5,3459 lei.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a descris situația drept una complicată, potrivit Gândul, și a spus că banca centrală încearcă să găsească un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor. El a atras atenția și asupra efectului deciziilor de politică monetară asupra lichidității, arătând că retragerea acesteia din piață poate îngreuna finanțarea economiei și chiar a bugetului.
Ministrul Finanțelor a vorbit și despre nevoia unui buget credibil pentru 2027. Potrivit Gândul, Nazare a spus că viitorul guvern trebuie să prezinte un plan credibil, iar bugetul pentru 2027 să fie adoptat până la finalul anului, pentru că investitorii urmăresc aceste semnale. El a invocat și contextul de securitate din regiune, precum și creșterile la combustibili.
În aceeași intervenție, Nazare a spus că România nu se confruntă cu o criză de lichiditate imediată, dar are o problemă de sustenabilitate a finanțelor publice și de credibilitate, în condițiile în care economia stagnează și costul datoriei crește. Gândul mai notează că ministrul s-a declarat încrezător că țara nu va fi retrogradată la categoria „junk”.
Tabloul actual se adaugă unor semnale economice care au fost deja urmărite în ultimele săptămâni. La 27 septembrie 2026, deficitul bugetar coborâse la 2,89% din PIB după primele opt luni, potrivit Economedia. La 11 septembrie 2026, Concordia spunea că România intra în a doua parte a anului cu o economie oprită și competitivitate tot mai fragilă, iar la 31 august 2026 HotNews relata că inflația anuală începuse să scadă, deși costul vieții rămânea ridicat.
Pe acest fundal, prețurile la energie și carburanți rămân printre factorii care apasă asupra economiei, iar evoluția cursului și a dobânzilor continuă să conteze direct pentru finanțele publice și pentru costurile de finanțare, notează Gândul. Pentru consumatori și companii, mesajul transmis de autorități și de banca centrală este că presiunile nu au dispărut, chiar dacă unele indicatori arată o ameliorare față de lunile anterioare.