FAO: indicele global al alimentelor a urcat la 136 de puncte
FAO a raportat că indicele global al prețurilor alimentelor a urcat în septembrie 2026 la 136 de puncte, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2022.
FAO a raportat, potrivit Gândul, că indicele global al prețurilor alimentelor a urcat în septembrie 2026 la 136 de puncte, față de 134 în august, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2022.
Publicația notează că avansul a venit pe fondul scumpirii cerealelor, zahărului și uleiurilor vegetale. În cazul cerealelor, Gândul consemnează o creștere de 5,1% față de august și de 17,2% față de septembrie 2025.
Tot Gândul arată că grâul s-a scumpit cu 6,3% față de luna precedentă și a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, iar porumbul a urcat cu 5,6%. În același material, prețurile uleiurilor vegetale sunt menționate în creștere cu 0,9%, iar zahărul cu 6,1%.
Ca factori ai evoluției, publicația invocă blocajele din Marea Neagră și tensiunile din Strâmtoarea Ormuz, alături de seceta din America de Nord și de temerile privind fenomenele meteo. Gândul citează și perturbarea exporturilor agricole din regiunea Mării Negre, reducerea ofertei de cereale și semințe oleaginoase și căutarea unor alternative de către importatorii din Asia și Africa.
În același context, Gândul îl citează pe Maximo Torero, economistul-șef al FAO, care spune că perturbările din Strâmtoarea Ormuz și din regiunea Mării Negre, combinate cu șocurile climatice, pun presiune pe energie, transport și produse alimentare cheie. El adaugă că, dacă aceste presiuni se mențin, ele se vor resimți curând în prețurile alimentelor, mai ales în țările dependente de importuri.
Materialul mai arată că, în august 2026, indicele FAO al prețurilor alimentelor ajunsese deja la cel mai ridicat nivel de la sfârșitul lui 2022, iar pe 26 august contractele futures pentru grâu atinseseră cel mai înalt nivel din ultimii trei ani. În septembrie, o altă relatare consemna că atacurile asupra navelor din Marea Neagră și nivelul scăzut al apelor Dunării îngreunau exporturile de grâu.
Pentru România, evoluția globală poate conta prin presiunea asupra costurilor din lanțul de aprovizionare și, implicit, asupra prețurilor la alimente, însă Gândul nu oferă o defalcare separată pe piața locală. În materialul citat nu apare nici o evaluare distinctă privind momentul în care efectele s-ar vedea la raft.