Mureșan avertizează că retrogradarea României ar costa economia
Siegfried Mureșan avertizează că o eventuală retrogradare a României la „junk” ar lovi investițiile, locurile de muncă și costurile de finanțare.
Siegfried Mureșan a avertizat, într-o postare pe Facebook, că o eventuală retrogradare a României la categoria „junk” ar avea efecte negative asupra investițiilor, locurilor de muncă, dobânzilor și costurilor de finanțare, potrivit Bursa, Digi24, Economedia și Gândul.
Potrivit Digi24 și Economedia, agenția S&P Global Ratings a menținut ratingul suveran al României la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, astfel că țara rămâne, pentru moment, în categoria recomandată investițiilor. Aceeași decizie a fost relatată și de Gândul, care a notat că riscul unei retrogradări nu a dispărut.
În mesajul redat de Bursa și preluat de celelalte publicații, europarlamentarul PNL a spus că o retrogradare ar schimba relația cu investitorii și ar însemna mai puține investiții, mai puține locuri de muncă, dobânzi mai mari și o plată mai dificilă a datoriei. El a adăugat că evitarea retrogradării este importantă și a formulat ideea că „responsabilitatea este necesară” și că „populismul costă”.
Mureșan a invocat și exemple din Uniunea Europeană. Bursa a relatat că ultimele state membre retrogradate la junk au fost Grecia, Irlanda, Ungaria, Portugalia, Cipru și Slovenia, în intervalul aprilie 2010 - mai 2013. Economedia și Gândul au redat aceeași listă, iar Gândul a precizat că, la acel moment, aceste țări treceau prin crize economice profunde.
În formularea citată de Digi24 și Economedia, Mureșan a spus că „niciun stat membru al Uniunii Europene nu a fost retrogradat la junk de mai bine de 10 ani”. El a susținut că costurile unei astfel de decizii ar fi mai mari pentru oameni decât măsurile luate în ultimul an.
Mesajul său vine după ce, la 2 octombrie 2026, S&P a păstrat ratingul României la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, potrivit Economedia și Digi24. În același timp, sursele citate arată că avertismentul lui Mureșan a fost prezentat ca o evaluare politică și economică a riscurilor, nu ca o decizie deja luată de agenția de rating.
Pentru cititorii din România, miza rămâne una practică: o eventuală retrogradare ar putea face finanțarea mai scumpă și ar putea pune presiune pe investiții și pe piața muncii, în timp ce ratingul actual păstrează țara, deocamdată, în zona recomandată investițiilor.