Republica Moldova pregătește trecerea la trei regiuni administrative
Guvernul Republicii Moldova pregătește desființarea celor 32 de consilii raionale și înlocuirea lor cu trei consilii regionale din 2027.
Guvernul Republicii Moldova pregătește o reformă administrativ-teritorială prin care cele 32 de consilii raionale ar urma să fie desființate și înlocuite cu trei consilii regionale, potrivit Gândul. Noua structură ar urma să funcționeze la nivelul II al administrației publice locale.
Potrivit aceleiași surse, cele trei unități ar avea sedii administrative la Bălți, Chișinău și Cahul. Gândul notează că reforma este prezentată ca o modernizare a administrației publice locale, cu reducerea numărului de unități și a birocrației.
În acoperirea de fundal din 1 octombrie 2026, News.ro a transmis că cele 32 de raioane urmau să dispară din administrația publică, iar din 2027 nivelul II urma să fie reprezentat de trei regiuni cu aceleași sedii administrative. Tot atunci, SpotMedia a scris că reforma ar urma să reducă birocrația și să redirecționeze cheltuielile administrative către nevoile comunităților locale.
Mediafax a relatat, de asemenea, la 1 octombrie 2026, că premierul Republicii Moldova a prezentat proiectul de desființare a celor 32 de raioane și reorganizarea în trei regiuni. Aceeași sursă a precizat că municipiile Chișinău și Bălți își păstrează statutul actual, iar Găgăuzia rămâne cu statut special.
Gândul a consemnat că propunerea vizează împărțirea celor 32 de raioane în trei regiuni, iar conceptul Guvernului de la Chișinău vorbește despre Nord, Centru și Sud. În același material, reforma este descrisă ca o etapă de modernizare a Republicii Moldova, cu un mandat mai restrâns pentru noile structuri și cu accent pe cooperarea între primării.
Potrivit Gândul, intrarea în vigoare este legată de următorul scrutin local, din 2027. În același timp, sursele din 1 octombrie 2026 arată că reforma era prezentată ca proiect sau ca inițiativă în dezbatere publică, astfel că forma finală și calendarul exact nu sunt clarificate uniform în toate relatările.
Pentru cititorii din România, cazul din Republica Moldova oferă un exemplu concret de reorganizare administrativă discutată public și urmărită prin prisma eficientizării instituțiilor. În forma descrisă de surse, schimbarea ar muta accentul de la structuri raionale numeroase la trei regiuni mai mari, cu rol administrativ limitat.