Fondul SUA-Ucraina a făcut prima tranzacție în minerale critice
Fondul comun de reconstrucție și investiții al Statelor Unite și Ucrainei a încheiat prima tranzacție în sectorul mineralelor critice.
Fondul comun de reconstrucție și investiții al Statelor Unite și Ucrainei a încheiat prima tranzacție în sectorul mineralelor critice, potrivit Bursa, care citează Global Banking & Finance Review.
Potrivit aceleiași surse, vehiculul de investiții a fost creat prin acordul americano-ucrainean privind resursele minerale, semnat în aprilie 2025. Bursa consemnează că Conor Coleman, șeful departamentului de investiții de la Corporația Internațională de Finanțare a Dezvoltării din SUA (DFC), a spus că proiectele fondului totalizează acum aproximativ 70 de milioane de dolari.
Publicația notează că această sumă a fost prezentată de Coleman ca un semn al sprijinului Washingtonului pentru Kiev în războiul de lungă durată cu Rusia. În același timp, sursa nu precizează dacă aproximativ 70 de milioane de dolari reprezintă valoarea unei singure tranzacții sau totalul proiectelor aflate în portofoliul fondului, astfel că informația trebuie citită în această formă.
În declarațiile citate de Bursa, Coleman a spus că fondul se va concentra inițial pe proiecte miniere aflate în stadiu incipient în Ucraina. El a indicat ca prioritare zăcămintele de pământuri rare, uraniu, beriliu și zirconiu, resurse aflate pe lista mineralelor critice din Statele Unite.
Tot potrivit sursei, Coleman a afirmat că investițiile sunt necesare acum, în contextul pagubelor continue suferite de Ucraina și al apropierii unei noi ierni. Bursa mai arată că el a legat această direcție de prioritățile administrației americane, fără a detalia un proiect concret finanțat în prima tranzacție.
În plan mai larg, fondul apare ca un instrument menit să canalizeze capital către resurse considerate strategice, într-un moment în care Ucraina încearcă să atragă finanțare pentru sectorul minier. Pentru cititorii din România, evoluția este relevantă prin rolul mineralelor critice în lanțurile europene de aprovizionare, însă sursa consultată nu oferă o legătură directă cu piața locală.