România are 60% dintre tinerii de 15-29 de ani în locuințe supraaglomerate
Potrivit datelor Eurostat pentru 2025, România are cea mai mare pondere din UE a tinerilor care locuiesc în spații supraaglomerate, cu 60%, față de media de 27%.
România are cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a tinerilor care locuiesc în locuințe supraaglomerate, potrivit datelor Eurostat pentru 2025, citate de Ziarul Financiar. În cazul tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani, rata ajunge la 60%.
Potrivit Ziarului Financiar, media Uniunii Europene este de 27%, ceea ce înseamnă că nivelul raportat pentru România este cu mult peste media comunitară. Publicația arată că diferența față de media UE este de aproximativ 33 de puncte procentuale.
În același material, Ziarul Financiar consemnează că România este urmată în clasamentul european de Letonia, cu 55%, Bulgaria, cu 53%, și Grecia, cu 48%. La polul opus, Cipru are o pondere de sub 4%, Irlanda puțin peste 7%, iar Malta aproape 8%.
Aceste date se referă strict la indicatorul privind supraaglomerarea locuințelor în rândul tinerilor și nu descriu întreaga situație a locuirii din România. Pentru cititorii din țară, ele indică faptul că mulți tineri se confruntă cu spații de locuit mai mici decât standardul folosit în statistica europeană, într-un context în care autonomia și confortul depind și de accesul la locuire adecvată.
Într-o acoperire anterioară bazată pe date Eurostat, în 2024, 40,7% dintre români locuiau în gospodării supraaglomerate, față de 16,9% în Uniunea Europeană. Tot anterior, în 2025, peste 60% dintre tinerii din România cu vârste între 15 și 29 de ani erau prezentați ca locuind în locuințe supraaglomerate, iar în 2026 o altă acoperire arăta că România avea cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani, de 30,8%, potrivit Eurostat.
În forma prezentată de Ziarul Financiar, indicatorul din 2025 plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană la supraaglomerarea locuințelor în rândul tinerilor. Datele oferă un reper pentru înțelegerea presiunilor cu care se confruntă segmentul de vârstă 15-29 de ani, fără a explica însă cauzele fenomenului.