NewsAI preview
Național 670 cuvinte

Grecia propune suspendarea temporară a azilului în UE

Grecia propune ca Uniunea Europeană să poată suspenda temporar dreptul de a solicita azil în caz de aflux masiv de migranți sau amenințare hibridă.

Grecia a propus ca Uniunea Europeană să poată suspenda temporar dreptul de a solicita azil în caz de aflux masiv de migranți sau atunci când migrația este folosită ca amenințare hibridă, măsură care ar permite și accelerarea returnărilor, potrivit Digi24 și Bursa. Inițiativa a fost prezentată la Consiliul Afaceri Interne de la Luxemburg, de ministrul grec al Migrației și Azilului, Thanos Plevris.

Potrivit Digi24, Grecia încearcă să includă propunerea în „Cadrul european de răspuns la situații de urgență”, un nou mecanism pe care Comisia Europeană urmează să îl prezinte în lunile următoare. Bursa scrie, la rândul său, că Atena a legat inițiativa de acest cadru european și de un „Regim de derogare specială”, care ar urma să fie activat doar în circumstanțe excepționale.

Sursele citate arată că mecanismul ar putea fi declanșat în situații precum creșterea rapidă a sosirilor neregulamentare, presiunea asupra infrastructurii locale și existența unor dovezi că fluxurile migratorii sunt organizate sau facilitate de țări din afara UE. Dacă ar fi activat, ar permite suspendarea temporară a depunerii cererilor de azil, proceduri accelerate de returnare și asistență imediată din partea Frontex, potrivit Digi24 și Bursa.

Ambele surse notează că măsura ar putea schimba semnificativ politica europeană în domeniul migrației, deoarece ar permite returnarea migranților fără evaluarea individuală a cererilor de azil. Digi24 precizează că acest lucru ar putea duce la „returnări colective”, interzise în prezent de legislația UE, iar Bursa folosește formularea „respingeri colective”, cu același sens juridic în contextul relatării.

Potrivit Digi24, discuțiile au fost scurte după prezentarea propunerii de către Plevris la Luxemburg, însă mai multe state membre par dispuse să analizeze măsura. Bursa consemnează că țările UE „par deschise să susțină” inițiativa, formulare care sugerează o etapă de evaluare, nu o decizie finală.

În lista statelor menționate de surse apar Polonia, Germania, Austria și Danemarca. Digi24 spune că aceste țări și-au arătat sprijinul, în timp ce Bursa notează că ele își exprimă sprijinul, iar diferența ține de formularea folosită de fiecare publicație. Digi24 îl citează pe ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, care a spus că procedurile normale de azil nu pot avea loc atunci când un aflux masiv nu reprezintă o situație umanitară, ci una provocată de trafic de persoane și dezinformare.

Tot Digi24 îl citează pe ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, care a afirmat că, în cazul sosirii într-o singură zi a unui număr foarte mare de persoane, regulile anterioare nu mai pot fi aplicate. Bursa redă aceeași idee, cu mențiunea că ministrul austriac a vorbit despre 70.000 de persoane sosite într-o zi și despre lipsa legăturii cu azilul, fără a schimba sensul general al declarației.

În același context, Digi24 relatează că ministrul belgian al migrației, Anneleen Van Bossuyt, a spus că nu ar trebui să existe „subiecte tabu” când sunt analizate măsuri pentru eficientizarea returnării migranților aflați în situație neregulamentară. Bursa menționează și ea această poziție, dar fragmentul redat este incomplet, astfel că articolul de față reține doar ideea generală, atribuită sursei.

Contextul politic al propunerii este unul mai amplu. Pe 29 septembrie 2026, Grecia conducea un grup de cinci state UE care făceau presiuni pentru expulzarea migranților cărora li s-a refuzat dreptul de ședere către țări terțe, inclusiv Rwanda. Tot atunci, Grecia, Germania, Danemarca, Olanda și Austria inițiaseră un proiect comun pentru centre de returnare a migranților respinși, cu implementare vizată pentru începutul anului următor.

Anterior, pe 27 septembrie 2026, Germania propusese în cadrul Frontex o forță de intervenție rapidă pentru crize migratorii la frontierele externe ale UE. Pe 29 septembrie 2026, Comisia Europeană anunțase și un plan în cinci puncte pentru consolidarea securității frontierelor externe și gestionarea sosirilor bruște și masive, ceea ce arată că discuția despre migrație și returnări era deja în desfășurare la nivel european.

Pentru România, tema rămâne relevantă în măsura în care orice schimbare de regulă la nivelul UE poate influența modul în care sunt gestionate frontierele externe, cererile de azil și procedurile de returnare. Deocamdată, însă, sursele citate indică doar o propunere aflată în discuție, nu o decizie finală sau o modificare deja adoptată.