Dosarul Waldevar Energy: DNA invocă o mită de 450.000 de euro
DNA susține că 450.000 de euro plus TVA ar fi fost ceruți și mascați printr-un contract de comision legat de un proiect energetic de la Gheorgheni.
În dosarul Waldevar Energy, procurorii DNA susțin că o sumă de 450.000 de euro plus TVA ar fi fost cerută și prezentată ca plată comercială, iar Tribunalul București a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Gregor Hudohmet și a lui Cristian Theodor Dragomir, potrivit Mediafax și Gândul.
Mediafax relatează că scena invocată de Leon Ion Arhire s-ar fi petrecut la circa 50 de metri de hală, lângă un gard metalic, în curtea companiei. Potrivit aceleiași surse, Hudohmet i-ar fi înmânat o tabletă și un stilou, iar pe ecran ar fi apărut un mesaj care cerea un comision de 2%, în linie cu înțelegerea inițială menționată de Arhire.
Gândul consemnează că pasajul apare în dosarul de la Tribunalul București preluat de Mediafax și reia declarația potrivit căreia solicitarea ar fi fost transmisă fără discuții, printr-un mesaj scris. Tot Gândul notează că procurorul a spus că această declarație se coroborează cu înregistrările ambientale din dosar.
În acoperirea anterioară din 26 și 27 septembrie 2026, consemnată în materialele Mediafax, Tribunalul București a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a celor doi cercetați, iar DNA a vorbit despre o presupusă mită legată de un proiect de stocare a energiei la Gheorgheni. Aceeași acoperire a arătat că suma ar fi fost prezentată ca un comision de succes într-un mecanism comercial asociat contractului.
Potrivit Mediafax, DNA susține că, în perioada februarie-septembrie 2026, Hudohmet ar fi solicitat suma de 450.000 de euro plus TVA, echivalentă cu 2% din valoarea unui contract încheiat în iulie. Sursa mai arată că procurorii afirmă că Dragomir l-ar fi sprijinit în acest demers.
Tot Mediafax precizează că acel contract avea legătură cu un proiect energetic dezvoltat la Gheorgheni, unde GEN-I Sonce anunțase un sistem de stocare a energiei în baterii de 55 MW și 220 MWh, prezentat de companie drept cel mai mare proiect al său aflat atunci în construcție în România. În motivarea citată de sursă, procurorii au susținut că mecanismul ar fi fost construit prin intermediari și printr-un draft de contract de comision, pentru a da aparență de legalitate plății.
Mediafax mai consemnează că DNA a arătat că societatea implicată nu ar fi avut inițial codul CAEN necesar pentru activitatea prevăzută în contract, iar acesta ar fi fost obținut ulterior, potrivit procurorului, pentru a conferi documentului o aparență de legalitate. În aceeași prezentare, Arhire ar fi spus că o plată de 450.000 de euro plus TVA ar fi atras atenția autorităților, dacă ar fi fost făcută printr-o firmă mică.
Cazul rămâne relevant pentru proiectele energetice mari din România, mai ales prin felul în care sunt descrise de surse suspiciunile privind transparența unei plăți comerciale și modul în care acestea sunt analizate de anchetatori și de instanță.