F-18 spaniole au avut 15 alerte în prima lună la Kogălniceanu
Avioanele F-18 spaniole dislocate la Mihail Kogălniceanu au fost ridicate de urgență de 15 ori în prima lună de misiune, iar într-un caz au doborât o dronă.
Avioanele F-18 ale Forțelor Aeriene Spaniole, dislocate din august la baza Mihail Kogălniceanu, au decolat de urgență de 15 ori în prima lună de misiune în România, potrivit HotNews. Cifra înseamnă, în medie, o alertă la aproximativ două zile.
HotNews consemnează că una dintre intervenții a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, pe 16 august 2026, când piloții au primit mesajul „Alpha scramble!”. La ora 5:01, un F-18 spaniol a doborât o dronă care încălcase spațiul aerian al României.
Ținta aeriană fusese detectată la circa 24 de kilometri de municipiul Galați și venea dinspre Republica Moldova, potrivit aceleiași surse. HotNews precizează că alerta a venit de la sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale.
În explicațiile citate de HotNews, locotenent-colonelul Alberto Borja Calvo, comandantul detașamentului aerian tactic spaniol, a spus că decizia pentru doborâre vine prin Centrul Combinat de Operații Aeriene al NATO de la Torrejón, din apropiere de Madrid. El a descris procedura ca pe una în care două aeronave urcă în aer, una urmărește ținta, iar cealaltă rămâne în poziție de supraveghere.
Calvo a mai spus, potrivit HotNews, că piloții se asigură de fiecare dată că nu se află deasupra unor zone locuite înainte de interceptare. El a explicat și că, în timpul misiunii, avioanele schimbă rolurile între ele aproape în timp real, pentru a menține supravegherea și poziția tactică.
Articolul HotNews notează că episodul din 16 august a fost prima aeronavă doborâtă de un avion de luptă spaniol de la aderarea Spaniei la NATO, în 1982. Tot sursa arată că, în România, era a patra dronă doborâtă în acel an, după incidentele din iulie în care avioane F-16 românești au interceptat trei drone în trei zile consecutive.
În același material, Calvo a spus că frecvența alertelor din România a fost mai mare decât în alte misiuni ale detașamentului. HotNews redă și aprecierea lui că astfel de reacții fac parte dintr-un dispozitiv care urmărește permanent situația aeriană de pe flancul estic al NATO.
Pentru județul Constanța, datele publicate arată că baza de la Mihail Kogălniceanu rămâne un punct activ al apărării aeriene, cu misiuni care pot fi declanșate rapid și pot ajunge să vizeze amenințări detectate la distanță mare de litoral.