Expoziție despre plutărit, deschisă la Muzeul Satului Bucovinean
Muzeul Național al Bucovinei deschide la Suceava expoziția „Baraje de plutărit în Carpații Orientali”, între 30 septembrie și 31 octombrie 2026.
Muzeul Național al Bucovinei deschide expoziția temporară „Baraje de plutărit în Carpații Orientali” la Casa Ostra, din Muzeul Satului Bucovinean, în perioada 30 septembrie – 31 octombrie 2026, potrivit Suceava News, Glasul Sucevei și SuceavaLIVE.
Potrivit acelorași surse, proiectul este dedicat istoriei exploatării și transportului lemnului în Bucovina și în spațiul carpatic. Expoziția urmărește să readucă în atenție construcțiile hidrotehnice care făceau posibil plutăritul pe râurile de munte, într-o formă accesibilă publicului local și vizitatorilor muzeului.
Glasul Sucevei precizează că proiectul a fost aprobat și finanțat de Consiliul Județean Suceava. Aceeași sursă arată că plutăritul a avut un rol important în economia forestieră a Bucovinei, susținut de pădurile bogate și de rețeaua de ape care coborau din Carpați spre bazinele Siretului și Prutului.
În lipsa unui debit suficient al râurilor, se construiau baraje pentru acumularea și eliberarea controlată a apei, notează Glasul Sucevei. Sursa mai arată că aceste amenajări erau cunoscute sub denumiri precum hait, opust sau stăvilar și erau realizate mai ales din lemn și piatră.
Publicul va putea vedea reprezentări grafice ale barajelor identificate în fonduri arhivistice și în literatura de specialitate, cărți poștale de epocă și o machetă la scară a unui baraj de plutărit, potrivit Glasul Sucevei și SuceavaLIVE. Cele două surse mai consemnează că documentele, imaginile de epocă și reprezentările tridimensionale urmăresc să explice un capitol aproape dispărut din peisajul actual.
În acoperirea anterioară a subiectului, expoziția a fost prezentată ca parte a unei serii de manifestări culturale din județ, iar în septembrie 2026 a fost menționată și într-un context mai larg al evenimentelor susținute de Consiliul Județean Suceava. Pentru Suceava, tema aduce în prim-plan o parte din istoria economică a Bucovinei și un subiect legat direct de patrimoniul local, fără a ieși din registrul documentar propus de muzeu.