UE discută un mecanism de urgență pentru atacuri hibride
Uniunea Europeană discută un mecanism de urgență pentru a coordona răspunsul la atacuri din zona gri, inclusiv drone, sabotaje și incendieri.
Uniunea Europeană discută un mecanism de urgență pentru a coordona răspunsul la atacuri din „zona gri”, inclusiv folosirea dronelor, sabotajele și incendierile, potrivit NewsWeek România. Subiectul a fost analizat la reuniunea miniștrilor apărării din UE de la Bruxelles, unde statele membre au purtat discuții preliminare despre protocolul propus.
Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a spus că protocolul de securitate de urgență trebuie să completeze mecanismele NATO, nu să le dubleze, consemnează NewsWeek România. Ea a adăugat că mecanismul ar trebui să funcționeze în strânsă colaborare cu NATO și a precizat că a discutat despre acest subiect cu secretarul general al alianței, Mark Rutte.
Potrivit aceleiași surse, protocolul propus ar urma să ofere instrumente de reacție în momentul unor atacuri care nu ating pragul unei agresiuni armate. Kallas a explicat că Articolul 4 din NATO se referă la consultări, nu la un plan de acțiune, iar propunerea UE urmărește să stabilească un mecanism prin care statele membre să poată răspunde la atacuri hibride sub acest prag.
În paralel, statele membre UE au convenit asupra distribuirii a 6,6 miliarde de euro din Facilitatea europeană pentru pace, precizează NewsWeek România. Tot potrivit sursei, apărarea aeriană rămâne o prioritate pentru Kiev, însă la întâlnirea de luni nu au fost anunțate noi angajamente pentru interceptori de apărare aeriană.
NewsWeek România mai relatează că statele membre au convenit și asupra primului pas al unei revizuiri strategice a Misiunii de asistență militară a UE în sprijinul Ucrainei, inclusiv prelungirea acesteia cu încă doi ani. În același timp, UE va continua cu stabilirea unei celule de coordonare la Kiev, axată pe lecțiile de pe câmpul de luptă și pe consolidarea educației militare.
Discuțiile vin după ce, pe 26 septembrie 2026, acoperirea anterioară nota că incidentele atribuite Rusiei în Europa deveneau tot mai îndrăznețe, inclusiv atacuri asupra infrastructurii și drone intrate în spațiul aerian NATO. Pe 27 august 2026, aceeași acoperire spunea că Rusia și-a extins campania de atacuri hibride împotriva țărilor care sprijină Ucraina, iar pe 24 septembrie 2026 relata că serviciile de informații americane obținuseră informații despre planuri ale Kremlinului de a escalada conflictul prin atacuri cu drone în Europa.
Pentru statele membre, inclusiv pentru România, tema arată preocuparea UE de a-și coordona mai rapid reacțiile la amenințări care afectează securitatea regională și sprijinul pentru Ucraina. În forma discutată acum, mecanismul rămâne o propunere aflată în analiză, iar sursa nu indică un calendar de adoptare sau implementare.