Cărbunele, costisitor în România, potrivit unei analize AEI
O analiză a Asociației Energia Inteligentă susține că energia pe bază de cărbune a fost plătită de mai multe ori, prin preț, subvenții și costuri publice amânate.
O analiză publicată de Asociația Energia Inteligentă susține că, în România, cărbunele nu a fost o sursă ieftină de energie, ci una ale cărei costuri au fost împinse în timp prin subvenții, datorii, investiții publice și obligații de mediu neacoperite.
Potrivit Dumitru Chisăliță, președintele AEI, energia produsă din cărbune a fost plătită de mai multe ori: o dată prin prețul electricității, apoi prin ajutoare, ștergeri de datorii și investiții publice, iar în final prin costuri viitoare legate de închiderea minelor și refacerea terenurilor.
Bursa consemnează că, în perioada 2000-2026, analiza AEI urmărește evoluția prețului mediu angro din România, a energiei importate și a mai multor variante de cost pentru cărbune, inclusiv după ajutoare și cu toate costurile economice incluse. Economedia notează, la rândul său, că subvenția nu reduce costul real, ci mută plata din factura de electricitate în bugetul statului.
Într-un paragraf de context, presa economică a relatat anterior că, în anii 2005-2008, costul rămas în sarcina producătorilor după sprijinul statului putea apărea sub prețul mediu al pieței. AEI arată însă că acea comparație nu cuprindea întregul cost suportat de economie, deoarece o parte era împinsă în arierate, datorii către buget, investiții publice, pierderi ale companiilor de stat și obligații de mediu amânate.
Analiza mai susține că, după 2013, costul rămas producătorilor de energie pe cărbune a depășit constant prețul mediu angro al energiei, iar după 2018 diferența s-a accentuat. Bursa și Economedia redau că AEI pune această evoluție pe seama unor factori structurali acumulați în timp: randamente energetice reduse, extracție tot mai scumpă a lignitului, echipamente îmbătrânite, mentenanță costisitoare, investiții amânate și costuri fixe raportate la o producție tot mai mică.
În criza energetică din 2022, prețul mediu al pieței a ajuns la aproximativ 1.131 lei/MWh, potrivit Bursei, iar AEI spune că nivelul s-a apropiat de costul economic al producției pe cărbune. Totuși, analiza citată de cele două publicații nu prezintă această apropiere ca dovadă că lignitul a devenit competitiv, ci ca semn că întreaga piață s-a scumpit până aproape de nivelul unui producător structural costisitor.
În același timp, Economedia precizează că, în interpretarea AEI, ajutorul public nu a cumpărat competitivitate, ci timp, iar timpul astfel câștigat nu a fost folosit pentru construirea unor înlocuitori. Pentru cititorii din județ, tema rămâne relevantă fiindcă arată cum costurile energiei pot fi redistribuite între prețuri, bugete publice și cheltuieli amânate, chiar și atunci când factura nu reflectă integral povara reală.