Monitorizarea agresorilor ar putea deveni obligatorie la ordinul de protecție
Un proiect aflat în dezbatere la Senat ar face monitorizarea electronică a agresorilor automată odată cu emiterea ordinului de protecție.
Un proiect de lege aflat în dezbatere la Senatul României ar urma să facă monitorizarea electronică a agresorilor obligatorie odată cu emiterea unui ordin de protecție, potrivit Știrile ProTV. Inițiativa este atribuită de sursa citată lui Cynthia Păun.
Potrivit Știrile ProTV, ordinul de protecție provizoriu sau cel obținut în instanță ar impune automat monitorizarea electronică, fără o cerere separată din partea victimei. În forma descrisă de sursă, victima ar putea refuza telefonul, iar polițiștii ar putea dispune o altă formă de monitorizare.
Contextul legislativ vine după ce, în primele șapte luni ale anului, au fost emise peste 10.000 de ordine de protecție în instanță, iar monitorizarea electronică a fost cerută în aproximativ 20% dintre cazuri, conform Știrile ProTV. Sursa mai arată că Poliția Română a raportat circa 1.000 de încălcări ale ordinelor de protecție provizorii și încă 4.000 în cazul celor emise de instanțe.
În același material, Gabriela Groza, psiholog, spune că victimele se tem adesea că orice măsură luată împotriva agresorului s-ar putea întoarce împotriva lor. Ea explică faptul că această teamă poate influența decizia de a cere sau nu monitorizare electronică în forma actuală.
Ionuț Cocan, avocat, afirmă că a avut recent o situație în care un client a fost acuzat și ulterior condamnat pentru încălcarea ordinului de protecție, iar poliția nu a intervenit la timp pentru că nu știa despre incident. El susține că o brățară electronică ar fi putut permite o reacție mai rapidă din partea organelor de ordine.
Știrile ProTV precizează că Poliția Română are în prezent 7.100 de kituri pentru violență domestică, fiecare cu o brățară montată pe glezna agresorului și două telefoane, unul pentru agresor și unul pentru victimă. Dispozitivele alertează victima și poliția când agresorul se apropie, iar proiectul ar putea duce la creșterea numărului de kituri dacă va intra în vigoare.
Inițiatorul proiectului, Cynthia Păun, spune în materialul citat că eventualele probleme legate de lipsa de personal pot fi discutate și rezolvate prin eficientizarea modului de reacție al Poliției Române. În paralel, sursa amintește și un exemplu extern din Coreea de Sud, prezentat în septembrie 2026, unde o aplicație a fost descrisă ca soluție de corelare a poziției brățării cu telefonul victimei.
Tot în acel exemplu extern, sistemul era prezentat ca trimițând alerte către poliție și servicii sociale când distanța dintre agresor și victimă scade sub un kilometru. În cazul dezbaterii din România, proiectul rămâne însă la stadiul de propunere, iar forma finală nu este precizată în materialul citat.