Mureșan propune limite pentru șefii serviciilor și ofițerii acoperiți
Programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan prevede control civil mai strict asupra serviciilor, limite de mandat și restricții pentru ofițerii acoperiți.
Siegfried Mureșan, premier desemnat, a inclus în programul de guvernare măsuri de reformare a serviciilor de informații, potrivit Gândul și G4Media. Documentul vizează întărirea controlului civil, limitarea mandatelor șefilor serviciilor și restricții pentru ofițerii acoperiți în anumite domenii publice.
Potrivit Gândul, ofițerii acoperiți nu ar urma să activeze în presă, politică și biserică. G4Media consemnează aceeași direcție și arată că documentul făcut public de PNL include această interdicție ca parte a celor 28 de puncte principale ale programului.
În același document, șefii serviciilor ar urma să fie limitați la cel mult două mandate și opt ani în funcție, relatează ambele publicații. Gândul precizează că, după ieșirea din sistem, aceștia nu ar putea intra în politică timp de cinci ani și nu ar putea ocupa funcții publice de conducere timp de zece ani, perioadă în care ar avea obligația să își declare public averea.
G4Media adaugă că reforma pensiilor militare este, de asemenea, inclusă în program. Publicația scrie că pensiile din sistemele de apărare și ordine publică ar urma să fie calculate pe baza contribuției și vechimii, cu reguli distincte privind vârsta de pensionare și cu o perioadă de tranziție pentru persoanele apropiate de pensionare.
După ce la 21 septembrie 2026 Mureșan a spus că programul urma să fie prezentat în prima parte a săptămânii, el a revenit pe 24 septembrie cu explicații despre controlul parlamentar, potrivit relatărilor anterioare. Adevărul consemnează că acesta a cerut un cadru legal clar și un control riguros al Parlamentului asupra serviciilor, insistând că ele trebuie să se concentreze pe riscuri precum războiul hibrid, dezinformarea și propaganda.
Tot Adevărul notează că Mureșan a spus că nu a afirmat explicit existența unor ofițeri acoperiți în biserică, ci a vorbit despre limitele legale și despre rolul Parlamentului. Gândul și Adevărul au relatat apoi reacția Patriarhiei Române, care a cerut dovezi solide pentru asemenea afirmații și a spus că nu comentează simple presupuneri.
În aceeași zi, Mureșan a insistat, potrivit Adevărul, că politicienii nu trebuie să fie legați strâns de serviciile de informații și că Parlamentul trebuie să le controleze prin reguli clare. În acoperirea publicată de Gândul, el a spus și că nu a intrat niciodată în sediile SRI sau SIE.
Pentru cititorii din județ, miza ține de felul în care vor fi stabilite limitele pentru serviciile de informații și de modul în care va fi reglementată prezența lor în spațiul public. Documentul rămâne, însă, o propunere de guvernare, nu o măsură deja adoptată.