NewsAI preview
Național 371 cuvinte

Guvernul Mureșan propune reducerea paturilor cu ocupare mică

Guvernul Mureșan propune reducerea paturilor din spitalele slab ocupate și mutarea finanțării către serviciile efectiv furnizate pacienților.

Guvernul Mureșan propune reducerea paturilor de spitalizare continuă acolo unde gradul de ocupare este mic, potrivit Mediafax. Programul mai prevede schimbarea modului de finanțare a spitalelor și plata medicilor în funcție de performanță.

Potrivit Mediafax, capacitățile eliberate ar urma să fie orientate către ambulatoriu, recuperare și paliație, iar numărul pacienților tratați prin spitalizare de zi ar urma să crească. În același document sunt prevăzute cel puțin 2.000 de paturi suplimentare de paliație.

Mediafax arată că măsura continuă o direcție începută deja în sistemul sanitar. În aprilie 2026, Ministerul Sănătății a aprobat Planul național de paturi 2026-2028, care prevedea reducerea etapizată cu aproximativ 14.000 de paturi pentru spitalizare continuă și dezvoltarea alternativelor precum ambulatoriul și spitalizarea de zi.

Tot atunci, ministerul susținea că România avea 724 de paturi la 100.000 de locuitori, față de o medie europeană de 511, și că problema ține mai ales de distribuirea și utilizarea lor, nu de lipsa lor la nivel național, consemnează Mediafax. În același material, paturile pentru îngrijiri paliative erau excluse din reducerea anunțată pentru spitalizarea continuă.

Reorganizarea paturilor este doar una dintre schimbările propuse pentru sănătate. Mediafax precizează că programul vizează trecerea de la finanțarea instituției la plata serviciilor efectiv furnizate pacientului, cu tarife care să reflecte costul real și complexitatea cazurilor.

Documentul propune și plata medicilor în funcție de performanță, iar șefii de secție ar urma să fie numiți de managerii spitalelor pe baza unor contracte de performanță, nu de universități, potrivit Mediafax. Tot sursa menționează și reducerea centrelor de permanență considerate ineficiente din mediul urban, în paralel cu dezvoltarea unui dosar electronic unic și a registrelor naționale de boli.

În vară, date prezentate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate indicau un grad mediu de ocupare de aproximativ 63% pentru paturile destinate pacienților acuți, cu peste 140 de spitale sub 60% și 63 de unități sub 50%, relatează Mediafax. În același timp, marile spitale de urgență se confruntau frecvent cu supraaglomerarea.

Forma finală a programului poate suferi modificări înainte de încheierea negocierilor și de votul de învestitură din Parlament, notează Mediafax. Pentru pacienți și spitale, direcția anunțată ar putea însemna mai puține internări clasice și mai mult accent pe tratament în ambulatoriu, recuperare și îngrijiri paliative, dacă măsurile vor fi aplicate local.