Datoria României pentru 2035 arată mai bine în noile calcule
Potrivit unei analize Erste Group Research, bazată pe proiecțiile Comisiei Europene, perspectiva datoriei publice a României pentru 2035 s-a îmbunătățit, dar riscurile fiscale rămân ridicate.
România se numără printre economiile din Europa Centrală și de Est pentru care perspectiva datoriei publice s-a îmbunătățit cel mai mult în ultimul an, potrivit unei analize Erste Group Research bazate pe proiecțiile Comisiei Europene. În scenariul fără măsuri fiscale suplimentare, nivelul estimat al datoriei publice în 2035 este cu aproximativ 15 puncte procentuale mai mic în calculele publicate în 2025 decât în cele din 2024.
Potrivit Economedia, analiza compară exercițiile Comisiei Europene din Debt Sustainability Monitor publicate în 2024 și 2025. Sursa precizează că diferența de aproximativ 15 puncte procentuale este în favoarea proiecției mai recente, iar îmbunătățirea vine pe fondul consolidării fiscale începute în România.
Economedia notează însă că scenariul analizat este unul de tip no-policy-change, adică arată cum ar evolua datoria în lipsa unor noi măsuri de politică fiscală. Din acest motiv, proiecțiile nu trebuie citite ca o prognoză propriu-zisă, ci ca o simulare construită de Comisia Europeană pe un orizont de zece ani.
În aceeași analiză, deficitul bugetar al României este indicat la 9,3% din PIB în 2024 și la 7,9% din PIB în 2025. Potrivit Economedia, această scădere a deficitului a avut un efect vizibil asupra proiecției datoriei pe termen lung, dar nu a schimbat complet tabloul fiscal.
Tot Economedia consemnează că datoria publică rămâne pe o traiectorie ascendentă pe termen scurt, iar vulnerabilitățile fiscale sunt în continuare importante. Analiza arată că România pornește de la una dintre cele mai dificile poziții fiscale din regiune, cu costuri de finanțare și deficite primare care mențin presiunea asupra finanțelor publice.
Contextul recent confirmă această presiune. Pe 19 august 2026, Ministerul Finanțelor a informat Guvernul că datoria publică ajunsese la 60,1% din PIB la finalul trimestrului I 2026. Pe 7 septembrie 2026, Institutul Național de Statistică a anunțat o scădere a PIB-ului cu 0,4% în trimestrul II 2026 față de aceeași perioadă din 2025, iar Erste Group Research a revizuit în jos prognoza pentru 2026 la o contracție de 0,7%.
În acest tablou, îmbunătățirea perspectivei pentru 2035 arată că ajustarea fiscală începe să se vadă în calculele pe termen lung, dar nu elimină riscurile. Pentru România, miza rămâne menținerea unei traiectorii credibile a finanțelor publice, într-un context în care datoria și deficitul continuă să fie urmărite atent de piețele financiare și de instituțiile europene.