NewsAI preview
Național 323 cuvinte

Cristian Diaconescu: Articolul 5 poate viza și atacuri hibride

Cristian Diaconescu a spus că Articolul 5 al NATO poate fi activat și în cazul unor atacuri hibride de amploare, nu doar al celor convenționale.

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a afirmat la Digi24 că activarea Articolului 5 al NATO nu este rezervată doar atacurilor militare convenționale. Potrivit lui, un atac hibrid cumulativ, precum un atac cibernetic de amploare sau sabotarea infrastructurii critice, poate declanșa răspunsul colectiv al Alianței.

Diaconescu a spus că, în acest cadru, sunt avute în vedere acte de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe electorale și dezinformare. El a susținut că aceste amenințări sunt tratate ca parte a unei strategii multidimensionale de apărare integrată și reziliență totală, menită să permită detectarea, prevenirea și răspunsul la riscurile hibride.

Potrivit Digi24, fostul șef al diplomației române a spus și că „NATO a spus oficial” că astfel de amenințări pot intra sub incidența Articolului 5. În același timp, articolul publicat de Digi24 îl prezintă pe Diaconescu ca fost ministru de Externe și redă declarațiile sale, fără a indica o poziție separată, recentă, a Alianței Nord-Atlantice pe acest subiect.

În explicațiile sale, Diaconescu a invocat Germania, Danemarca, Finlanda și Franța ca exemple de state care își ajustează politicile de apărare. Potrivit Digi24, el a menționat Germania în legătură cu mobilizarea și deschiderea unor spitale speciale în caz de criză, Danemarca în legătură cu stagiul militar obligatoriu, iar Finlanda și Franța în contextul unor decizii de securitate și cooperare considerate mai ferme decât în urmă cu un an.

Tot potrivit Digi24, Diaconescu a apreciat că situația de securitate este „critică” și că statele NATO încearcă să răspundă la presiuni care combină componenta militară cu cea informațională și economică. El a spus că Rusia ar urmări să testeze solidaritatea aliaților sub pragul care ar duce la activarea Articolului 5.

Mesajul său vine într-un moment în care dezbaterea despre apărarea colectivă se leagă tot mai mult de războiul hibrid și de protecția infrastructurii critice. Pentru România, tema rămâne relevantă prin felul în care definește tipurile de amenințări pe care NATO le poate trata ca risc comun, nu doar ca episoade militare clasice.