Câciu contestă legătura dintre instabilitate și ratingul României
Adrian Câciu a contestat public ideea că instabilitatea politică ar pune în pericol ratingul României și a invocat datoria publică drept risc principal.
Adrian Câciu, fost ministru de Finanțe și deputat PSD, a contestat public interpretarea potrivit căreia instabilitatea politică ar pune în pericol ratingul de țară al României. Potrivit Gândul, el a susținut că riscul real ține de capacitatea statului de a-și acoperi datoria publică, nu de criza politică.
Reacția lui Câciu a venit după articolul Bloomberg care a relatat mesajul transmis de Malgorzata Krzywicka, director și analist principal Fitch pentru România și Polonia. Potrivit Gândul, aceasta a vorbit despre riscurile pe care prelungirea crizei politice le poate crea pentru evaluarea fiscală a României, iar mesajul a fost prezentat în contextul unui avertisment privind efectele instabilității asupra ratingului suveran.
În același material, Gândul consemnează că fostul ministru a spus că analista Fitch ar fi încălcat codul deontologic al agenției. Câciu a afirmat că discuția despre o eventuală retrogradare ar trebui concentrată asupra datoriei publice și a capacității statului de a-și respecta obligațiile financiare la scadență.
El a susținut că ratingul suveran depinde de sustenabilitatea gradului de acoperire a datoriei, nu de instabilitatea politică. Potrivit Gândul, Câciu a invocat date ale BNR și a spus că gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare a coborât la 91,4% la 31 iulie 2026, față de 104,4% la finalul lui 2025.
Tot Gândul redă și ideea că agențiile de rating analizează capacitatea și disponibilitatea unui stat de a-și plăti obligațiile financiare integral și la scadență. În această formulare, Câciu a încercat să mute accentul de la scena politică la indicatorii fiscali și la structura datoriei publice, într-un moment în care orice semnal despre ratingul suveran poate influența costul finanțării statului.
Contextul mai larg al discuției include și avertismentul relatat anterior de presă, potrivit căruia România riscă retrogradarea la categoria „junk” dacă instabilitatea politică persistă. În paralel, dezbaterea publică rămâne centrată pe felul în care sunt interpretate mesajele Fitch și pe diferența dintre o analiză de risc și o concluzie oficială privind ratingul.