NewsAI preview
Național 371 cuvinte

ÎCCJ a respins definitiv cererea Declic privind numirea Liei Savonea

Înalta Curte a respins definitiv cererea Declic ca lipsită de interes și a închis dosarul privind procedura de numire a Liei Savonea.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv, la București, cererea formulată de Declic prin care era contestată procedura de numire a Liei Savonea la conducerea instanței supreme, potrivit G4Media și HotNews. Instanța a invocat excepția lipsei de interes, iar soluția a închis dosarul, fără analizarea fondului, conform celor două publicații.

Potrivit G4Media, judecătorii supremi au respins și cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și solicitarea de trimitere a unei excepții de neconstituționalitate la Curtea Constituțională. HotNews consemnează aceeași soluție procedurală și arată că dosarul a fost închis definitiv după această hotărâre.

Cazul a avut un traseu de aproximativ un an între Cluj, Alba Iulia și Înalta Curte, după cum relatează G4Media și HotNews. În acoperirea anterioară a subiectului, cele două surse au arătat că demersul juridic al Declic a început în vara lui 2025 și a fost susținut de peste 70.000 de cetățeni.

Tot potrivit G4Media, acțiunea a fost depusă în august 2025 la Curtea de Apel Cluj, iar în decembrie 2025 ÎCCJ a admis cererea CSM de strămutare a dosarului la Curtea de Apel Alba Iulia. Ulterior, între ianuarie și mai 2026, dosarul a ajuns la Înalta Curte, instituția condusă de persoana a cărei numire era contestată.

HotNews precizează că Declic a susținut că procedura de la CSM privind numirea Liei Savonea la vârful ÎCCJ a fost declanșată prematur și netransparent. G4Media notează aceeași critică și arată că organizația a invocat faptul că desemnarea conducerii Curții Supreme nu ține doar de cariera magistraților, ci de independența justiției.

În comunicarea citată de G4Media, Roxana Pencea-Brădățan, coordonatoare de campanii Declic, a spus că respingerea cererii ar fi un semnal negativ pentru cetățeni și că magistrații au folosit o excepție procedurală pentru a evita judecarea pe fond. HotNews redă, la rândul său, poziția avocatei Roxana Mândruțiu, care a afirmat că sesizările către CJUE și CCR erau necesare pentru lămurirea excepției lipsei de interes.

În contextul mai larg al dezbaterii despre numirile din vârful justiției, hotărârea din 17 septembrie 2026 închide un litigiu urmărit îndeaproape de societatea civilă. Pentru cititorii din județ, cazul arată cum sunt contestate și validate procedurile care privesc conducerea instanței supreme, cu efecte asupra încrederii în instituțiile care aplică legea la nivel național.