Bărbat cercetat după o tentativă de înșelăciune de 108.171 de lei
Un bărbat este cercetat după ce ar fi mers într-o parcare din Sectorul 2 al Capitalei pentru a ridica 108.171 de lei obținuți printr-o fraudă telefonică.
Potrivit procurorilor, un bărbat s-a deplasat la 15 septembrie 2026, în jurul orei 16:30, în parcarea unui supermarket din Sectorul 2 al Capitalei, unde urma să primească suma de 108.171 de lei. Ancheta arată că intervenția polițiștilor a avut loc înainte ca acesta să intre în posesia banilor.
Mediafax consemnează că bărbatul este cercetat pentru complicitate la tentativă de înșelăciune, iar procurorul a dispus la 16 septembrie 2026 punerea în mișcare a acțiunii penale. Tot atunci, a fost luată măsura preventivă a controlului judiciar pentru 60 de zile.
În același dosar, anchetatorii susțin că persoane încă neidentificate au contactat victima și s-au prezentat drept angajați ai Autorității de Supraveghere Financiară, ai Poliției Economice și ai Secției 1 Poliție. Potrivit Mediafax, acestea ar fi indus în eroare persoana vătămată, spunându-i că o altă persoană ar fi încercat să obțină un credit în numele său.
Sub acest pretext, victima ar fi fost determinată să contracteze un împrumut de 108.171 de lei de la UniCredit Bank, iar ulterior ar fi fost instruită să predea suma. Mediafax precizează că bărbatul ar fi acționat în baza unei înțelegeri cu persoanele neidentificate care au contactat victima.
Pe durata controlului judiciar, inculpatul nu are voie să depășească limita teritorială a municipiului București fără aprobarea prealabilă a procurorului competent și trebuie să poarte un dispozitiv electronic de supraveghere, potrivit Mediafax. Sursa menționează că ancheta continuă pentru stabilirea întregii activități infracționale și pentru identificarea celor care ar fi participat la tentativă.
Cazul arată cum o fraudă telefonică poate ajunge până la o întâlnire stabilită într-un spațiu public din oraș, cu efecte financiare directe asupra victimei. În același timp, el ilustrează modul în care instituții publice și bancare pot fi invocate ca pretext într-o schemă de inducere în eroare, fără ca identitatea celor care au inițiat contactul să fie cunoscută la acest moment.