Risipa alimentară din gospodării ajunge la 1,87 milioane de tone
Potrivit FBAR, gospodăriile din România aruncă anual 1,87 milioane de tone de alimente, iar pierderea pentru o familie poate urca la câteva mii de lei.
Federația Băncilor pentru Alimente din România a transmis, într-o analiză preluată de NewsWeek România, că risipa alimentară din gospodării ajunge anual la aproximativ 1,87 milioane de tone, iar costul pentru o familie poate însemna câteva sute sau chiar câteva mii de lei pe an.
Potrivit NewsWeek România, estimarea vizează alimente cumpărate și apoi aruncate, iar organizația pune această pierdere în legătură cu cheltuielile tot mai importante ale gospodăriilor pentru hrană. În materialul citat, FBAR arată că excesul de cumpărături, porțiile prea mari și produsele uitate în frigider contribuie la această risipă.
NewsWeek România consemnează și că peste 53% din risipa alimentară la nivel european se produce în gospodării. În acest context, organizația atrage atenția că problema nu ține doar de cantitățile aruncate, ci și de banii care ies din bugetul familiei fără să aducă un beneficiu real.
La 10 septembrie 2026, NewsWeek România relata că în România se aruncă anual peste 3,45 milioane de tone de alimente. Tot atunci, aceeași sursă nota că Băncile pentru Alimente salvaseră peste 44.000 de tone de hrană de la risipă până în 2026. Aceste repere au fost prezentate anterior de aceeași publicație, într-un tablou mai larg al risipei alimentare din țară.
În analiza citată acum, FBAR recomandă și principiul First In, First Out, adică folosirea mai întâi a alimentelor intrate primele în frigider. Organizația mai explică faptul că etichetele pot fi interpretate greșit: formularea „a se consuma până la” indică o dată-limită de siguranță, în timp ce „a se consuma de preferință înainte de” se referă la calitatea optimă a produsului.
NewsWeek România mai arată că risipa nu afectează doar gospodăriile, ci și producătorii, procesatorii, distribuitorii și retailerii, care pot pierde valoarea mărfurilor și suportă costuri suplimentare pentru eliminarea deșeurilor. O parte dintre produsele nevândute poate fi donată, iar rețeaua Băncilor pentru Alimente lucrează cu 910 ONG-uri partenere, prin care ajunge hrană la aproximativ 340.000 de persoane vulnerabile.
Pentru cititorii din județ, mesajul este unul strict economic: alimentele aruncate înseamnă cheltuieli pierdute în fiecare lună și presiune suplimentară asupra bugetului familiei. Potrivit NewsWeek România și FBAR, reducerea risipei începe cu planificarea cumpărăturilor și cu folosirea mai atentă a alimentelor deja cumpărate.