V4 vrea să blocheze politici climatice UE, spune Gândul
Gândul relatează că România este prezentată ca având cea mai scumpă energie din UE, în timp ce V4 cere blocarea unor politici climatice considerate costisitoare.
Potrivit Gândul, România este prezentată ca statul membru al Uniunii Europene cu cea mai scumpă energie, în timp ce mai multe țări din Grupul de la Vișegrad încearcă să oprească politici climatice europene pe care le consideră costisitoare.
Publicația consemnează că Donald Tusk, premierul Poloniei, a spus la Bratislava că statele din V4 vor bloca prin mijloace legale orice măsură europeană care ar duce, în opinia lor, la energie mai scumpă. Gândul mai notează că avertismentul a fost făcut alături de ceilalți lideri ai grupului și de premierul Irlandei, Micheál Martin.
În același material, Paulina Hennig-Kloska, ministrul Mediului din Polonia, este menționată ca fiind implicată într-un demers pentru reformarea ETS. Potrivit Gândul, ea a format în iulie o coaliție de 10 țări care au cerut la Bruxelles o metodă mai realistă de reducere a emisiilor, iar Comisia Europeană a răspuns doar parțial pozitiv.
Contextul istoric arată că, pe 11 septembrie 2026, România era descrisă ca având un preț spot mediu de 208 euro/MWh, potrivit Economedia, iar pe 2 septembrie același an Profit.ro scria că piața spot din România era de două ori mai scumpă decât în august 2025 și a șasea cea mai scumpă din Europa. Pe 14 septembrie 2026, HotNews consemna o creștere de 14% a prețurilor spot.
Gândul afirmă și că România s-a grăbit să închidă majoritatea centralelor pe cărbune, iar această opțiune ar fi contribuit la criza energetică din vară. În același text, publicația spune că Polonia și alte state au cerut îmblânzirea sistemului ETS, schema europeană care taxează emisiile de carbon din sectoare precum producerea de electricitate și industria grea.
Separat, Gândul precizează că Grupul de la Vișegrad reunește, în formularea sa, Polonia, Ungaria, Cehia și Republica Cehă, deși în alt pasaj menționează tradițional Polonia, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă. În articolul citat, miza este una economică și politică: statele din regiune încearcă să limiteze efectele pe care le atribuie politicilor climatice asupra prețurilor la energie.
Subiectul rămâne relevant pentru România deoarece dezbaterea despre costul energiei și direcția politicilor europene poate influența discuțiile interne despre securitatea energetică și competitivitatea economică, fără ca articolul citat să detalieze alte efecte directe asupra facturilor.