Dunărea a coborât la 1.250 mc/s la intrarea în țară
Debitul Dunării a scăzut la 1.250 de metri cubi pe secundă la intrarea în țară, sub minimul istoric din 1985, iar portul turistic Corabia este afectat de vegetație.
UPDATE 15.09.2026 11:30 — ABA Jiu anunță debitul staționar la Baziaș
Administrația Bazinală de Apă Jiu a anunțat că debitul Dunării la Baziaș a ajuns la 1.250 mc/s și este staționar, potrivit Mediafax. Instituția spune că valoarea este sub precedentul minim istoric pentru luna septembrie, consemnat în perioada 3-5 septembrie 2003, când fluviul coborâse la 1.500 mc/s.
Potrivit aceleiași surse, prognoza indică o creștere ușoară în zilele următoare, până la aproximativ 1.300 mc/s în 24 de ore și la circa 1.550 mc/s în intervalul 17-21 septembrie. ABA Jiu precizează că debitele și nivelurile sunt monitorizate permanent.
Debitul Dunării a ajuns la 1.250 de metri cubi pe secundă la intrarea în țară, iar valoarea este sub minimul istoric din 1985, de 1.400 de metri cubi pe secundă, potrivit Gândul, care citează Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.
În Corabia, portul turistic este blocat de vegetație, iar căpitanii de bărci spun că nu au mai putut ieși în larg de aproximativ o lună și jumătate, consemnează Gândul. Publicația arată că apa s-a retras atât de mult încât vegetația a ajuns la suprafața apei, iar pe alocuri peștii pot fi văzuți cu ochiul liber.
Relatarea apare pe fondul unor niveluri scăzute consemnate și în zilele anterioare. Pe 4 august 2026, Gândul nota că debitul Dunării la intrarea în țară era prognozat să scadă până la 1.350 mc/s, sub minimul istoric de 1.400 mc/s din 1985. Ulterior, pe 5 august 2026, Economedia scria că debitul coborâse la 1.400 mc/s, iar Apele Române mențineau restricții pentru irigații pe sectorul Călărași–Cernavodă.
Mai târziu, pe 17 august 2026, Mediafax relata că debitul Dunării ajunsese la 1.350 mc/s la Porțile de Fier, sub nivelul minim istoric anterior în amenajarea hidrologică. Aceste evoluții arată o scădere prelungită a nivelului fluviului, fără ca sursele citate să indice alte cauze decât valorile hidrologice măsurate sau prognozate.
Potrivit Gândul, în portul turistic Corabia efectele sunt vizibile direct în activitatea de zi cu zi a celor care folosesc zona pentru navigație de agrement. Căpitanii de bărci și pescarii locali descriu un nivel al apei care îngreunează ieșirea în larg, iar unele ambarcațiuni au rămas blocate în așteptarea creșterii debitului.
În același material, un pescar spune că în anumite zone adâncimea apei a ajuns la aproximativ un metru și jumătate, iar navele mari nu mai pot circula. Declarația este una de observație locală și nu reprezintă o măsurătoare oficială separată, notează Gândul.
În lipsa unor date suplimentare despre alte activități din zonă, informațiile disponibile indică în primul rând efecte asupra navigației și a portului turistic. Pentru locuitorii din Corabia, scăderea Dunării rămâne vizibilă prin retragerea apei și extinderea vegetației în locuri unde, în mod obișnuit, ar fi fost albia fluviului.
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a anunțat nivelul de 1.250 mc/s, iar Gândul îl pune în relație cu minimul istoric din 1985. Pentru Corabia, această evoluție înseamnă port afectat, navigație îngreunată și așteptarea revenirii apei la un nivel care să permită folosirea normală a zonei.