Budăi îl acuză pe Bolojan că ascunde efectele deficitului
Marius Budăi susține că reducerea deficitului bugetar din primele șapte luni este prezentată ca performanță, deși unele facturi ale statului ar fi fost amânate.
Marius Constantin Budăi, fost ministru al Muncii din partea PSD, îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că prezintă reducerea deficitului bugetar din primele șapte luni ale anului drept o performanță, în timp ce o parte dintre obligațiile statului ar fi fost împinse la plată mai târziu, potrivit Digi24.
În mesajul redat de Digi24, Budăi compară deficitul înregistrat în primele șapte luni din 2025, de 76,4 miliarde de lei, cu cel de 48 de miliarde de lei din aceeași perioadă din 2026. El susține că diferența nu ar arăta întreaga situație a finanțelor publice și că execuția bugetară nu poate fi judecată doar printr-o scădere afișată pe hârtie.
Budăi afirmă, tot potrivit Digi24, că facturi pentru lucrări executate pentru stat nu ar fi fost achitate la timp, inclusiv în cazul unor proiecte derulate prin programul „Anghel Saligny”. El spune că „facturile nu au dispărut”, ci au fost puse la coadă, iar firmele care au lucrat pentru stat ar continua să aștepte banii datorați.
În aceeași intervenție, fostul ministru susține că întârzierea plăților ar fi mai avantajoasă politic decât recunoașterea lor în execuția bugetară. Digi24 redă și ideea lui Budăi că, dacă o cheltuială nu este plătită, ea nu apare imediat la capitolul cheltuieli, deși obligația rămâne în sarcina statului.
Social-democratul mai invocă, în mesajul citat de Digi24, sume pe care statul le-ar avea de achitat după procese pierdute, bani pe care îi consideră pierduți din PNRR și dispariția a 63.000 de locuri de muncă. Aceste afirmații apar ca susțineri ale lui Budăi în materialul citat și nu sunt verificate separat în articolul publicat de sursă.
Contextul disputei este unul mai larg, după ce la începutul lunii septembrie Budăi a mai acuzat public guvernul că ascunde deficitul real, iar alte formațiuni au susținut că executivul a redus deficitul și a crescut investițiile. În acest nou episod, miza rămâne felul în care sunt prezentate și plătite cheltuielile publice care pot influența lucrări și servicii din teritoriu.