CSAT a aprobat planul de înzestrare a Armatei pentru 2027-2036
CSAT a aprobat Planul de Înzestrare a Armatei României pentru 2027-2036, document care fixează achizițiile militare și direcțiile de modernizare.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat, în ședința din 7 septembrie 2026, Planul de Înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036, documentul care stabilește ce echipamente militare vor fi cumpărate și care sunt prioritățile de modernizare, potrivit News.ro, Bursa și Digi24.
Planul are un orizont de 10 ani și este actualizat anual, iar Ministerul Apărării Naționale a explicat că el urmărește planificarea unitară a înzestrării, astfel încât armata să dispună de capabilitățile necesare îndeplinirii misiunilor, consemnează News.ro și Adevărul. Potrivit acelorași surse, documentul este prezentat periodic CSAT pentru a păstra coerența achizițiilor și a programelor aflate în derulare.
În fundalul acestei actualizări, la 6 septembrie 2026, președintele Nicușor Dan a convocat ședința CSAT pentru ziua următoare, potrivit Mediafax, iar pe 7 septembrie 2026 Consiliul a aprobat și Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei până în 2044, conform acoperirii anterioare din aceeași zi. Tot anterior, în relatările din 7 septembrie 2026, România își propunea să ajungă la 5% din PIB pentru apărare până în 2035.
MApN arată că la fiecare actualizare sunt luate în calcul evoluția mediului de securitate, lecțiile conflictelor recente, prioritățile Statului Major al Apărării, obiectivele NATO, stadiul contractelor și resursele financiare disponibile, scriu News.ro, Digi24 și NewsWeek România. Instituția leagă aceste ajustări de contextul regional instabil și de războiul din Ucraina, care a dus, între altele, la accelerarea unor achiziții de senzori și mijloace de contracarare după incidentele cu drone și fragmente de rachete ajunse pe teritoriul românesc.
Potrivit MApN, prioritățile sunt grupate în șase direcții de capabilități NATO: angajare, protecție, comandă și control, informații, proiecție și susținere. News.ro și Bursa notează că printre programele deja în derulare se află sistemul Patriot, transportorul Piranha 5, sistemul HIMARS, avionul F-35, obuzierul de 155 mm și tancul principal de luptă.
Pe componenta de finanțare, Bursa precizează că România are 22 de proiecte SAFE, dintre care 14 sunt deja semnate, iar 8 urmează să fie semnate în cursul anului. Suma totală disponibilă prin instrumentul SAFE este de 16,68 miliarde de euro, din care aproximativ 9,7 miliarde de euro revin Ministerului Apărării Naționale, menționează aceeași sursă.
Aceeași logică de etapizare apare și în explicațiile MApN privind bugetarea: instituția spune că, pentru utilizarea eficientă a fondurilor, este nevoie de o creștere graduală a alocațiilor pentru apărare în perioada 2027-2030. Pentru cititorii din România, documentul contează prin efectul său asupra ritmului de finanțare, a tipurilor de echipamente care intră în dotare și a modului în care sunt ordonate programele militare și cele conexe.