Posibil Super El Niño în 2026-2027 și efectele asupra României
O analiză G4Media arată că un posibil Super El Niño în 2026-2027 ar putea aduce în România veri mai calde și mai secetoase, fără a fi o prognoză certă.
Potrivit G4Media, un posibil episod de Super El Niño în perioada 2026-2027 ar putea avea efecte și asupra României, unde anii marcați de episoade puternice au fost asociați cu veri mai calde și mai uscate decât în mod obișnuit.
Analiza este semnată de Dr. Monica Ioniță Scholz, cercetător științific gradul I la Institutul pentru Cercetări Marine și Polare din Bremerhaven, Germania. G4Media consemnează că specialiștii nu tratează această legătură drept o prognoză certă, ci ca pe un scenariu care trebuie privit cu prudență.
Conform publicației, influența fenomenului asupra Europei este indirectă și depinde de interacțiunea cu alți factori climatici, în special de starea Oceanului Atlantic. Analiza este prezentată mai degrabă ca un context pentru înțelegerea riscurilor climatice din următorii ani, nu ca o estimare exactă a vremii din România.
G4Media explică și mecanismul general al fenomenului: El Niño apare când vânturile alizee din Pacificul ecuatorial slăbesc, iar apele calde de suprafață se extind spre centrul și estul oceanului. Publicația notează că, în mod oficial, un episod este declarat când temperatura suprafeței oceanului din regiunea Niño 3.4 depășește cu cel puțin 0,5°C media climatologică timp de minimum cinci luni consecutive.
În analiza citată, Organizația Meteorologică Mondială, NOAA, ECMWF și IRI/Universitatea Columbia sunt menționate cu o probabilitate de 80-98% pentru instalarea fenomenului în cursul verii. Tot G4Media relatează că scenariul considerat cel mai probabil este intensificarea episodului în a doua parte a anului și atingerea maximului între noiembrie 2026 și ianuarie 2027.
Publicația mai arată că, în timpul unor episoade puternice El Niño, iernile din centrul și sudul Europei tind să fie mai blânde și uneori mai umede decât în mod obișnuit, însă această relație nu este constantă. Pentru România, analiza rămâne relevantă mai ales prin posibilele efecte asupra riscului de secetă și a valurilor de căldură din anii următori.