România rămâne sub media OCDE la PISA 2025
Rezultatele PISA 2025 arată că România este sub media OCDE la matematică, citire și științe, iar decalajele dintre elevi s-au adâncit.
Potrivit Adevărul, rezultatele României la PISA 2025 o plasează sub media OCDE la matematică, citire și științe, iar testarea a vizat peste 7.700 de elevi români.
În același material, Dragoș Iliescu, profesor universitar, spune că diferențele dintre elevii din familii înstărite și cei din medii vulnerabile au crescut, nu s-au redus, în pofida politicilor publice anunțate în timp.
Aceeași sursă consemnează că România a fost descrisă ca având scoruri mai joase decât Bulgaria și Cipru, fără a oferi valori numerice pentru această comparație. Adevărul notează și că 52% dintre elevi nu au obținut la matematică un scor peste nivelul 2.
Potrivit lui Dragoș Iliescu, ierarhia internațională arată că România se află într-un grup de sisteme educaționale cu dezechilibre mari. El a spus că „disparitatea a crescut, deci n-a scăzut, a crescut și mai mult”, referindu-se la diferențele dintre elevii din medii sociale diferite.
În același interviu, profesorul a afirmat că schimbările frecvente de direcție din educație au împiedicat consolidarea unor reforme coerente. El a susținut că efectele reale ale unor măsuri apar abia după ani, motiv pentru care continuitatea contează mai mult decât succesiunea rapidă de inițiative.
Tot Adevărul îl citează pe Mihai Dimian, ministrul interimar al Educației și Cercetării, care a descris rezultatele drept slabe și le-a legat de o problemă majoră a sistemului de învățământ. Potrivit lui, aproximativ jumătate dintre elevi nu dobândesc competențele minime așteptate la finalul gimnaziului.
Dimian a comparat datele PISA cu rezultatele de la Evaluarea Națională și a spus că cele două evaluări indică aceeași vulnerabilitate. El a menționat că, în 2024, 42% dintre elevii de clasa a VIII-a nu au obținut nota 5 la Matematică, iar 54% nu au trecut de nota 6.
În forma prezentată de sursă, rezultatele PISA 2025 confirmă un decalaj persistent între elevii care pornesc cu avantaje sociale și cei aflați în situații vulnerabile. Pentru România, mesajul principal rămâne legat de nivelul competențelor de bază și de capacitatea sistemului de a reduce diferențele dintre elevi.