Peste 170 de cereri despre fraude bancare, analizate de CSALB
CSALB a primit anul acesta peste 170 de cereri privind fraude pe canale bancare, iar cazurile descrise arată pierderi și credite contractate în numele unor clienți.
Potrivit Adevărul, anul acesta au ajuns la CSALB peste 170 de cereri privind fraude pe canale bancare, iar multe dintre ele au vizat situații în care persoane au fost convinse să divulge date, să permită accesul la telefon sau să contracteze credite în nume propriu.
Publicația notează că metodele invocate în aceste cazuri au inclus apeluri telefonice, mesaje pe WhatsApp și false platforme de investiții. Tot Adevărul arată că prejudiciile pot ajunge până la 20.000 de euro, iar unele persoane rămân și cu obligația de a rambursa credite contractate după ce au fost manipulate.
Într-un exemplu prezentat de sursă, un consumator din Ilfov a fost sunat de o persoană care s-a prezentat drept angajat al unei bănci. După ce a negat că ar fi cerut un credit, apelul a fost transferat către un presupus polițist și apoi către cineva care a spus că este reprezentant al BNR.
Potrivit Adevărul, persoanei respective i s-a spus să contracteze un credit de aproximativ 100.000 de lei pentru a-și proteja banii. A retras suma în numerar și, urmând instrucțiunile primite, a cumpărat criptoactive de la un ATM, în tranșe de câte 10.000 de lei. Când a terminat operațiunile, banii nu mai erau sub controlul său.
Într-un alt caz, din Vrancea, Adevărul consemnează că a fost reclamat un credit de 66.000 de lei contractat fără acordul persoanei vizate. Sursei îi spune că victima făcuse anterior o identificare video pentru un broker de investiții de pe Facebook și pentru o aplicație de investiții, dar nu consideră că aceasta ar fi însemnat consimțământ pentru credit.
Adevărul mai relatează că poliția a deschis un dosar penal pentru fals informatic în acest caz. Tot publicația redă explicația lui Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în Colegiul de Coordonare al CSALB, care spune că majoritatea creditelor frauduloase sunt contractate online, după ce infractorii își manipulează emoțional victimele și se prezintă drept persoane „de la bancă”, „de la Poliție” sau „de la BNR”.
Fenomenul descris de CSALB arată că o datorie bancară poate apărea chiar și fără o cerere reală de credit, dacă datele sau accesul la telefon ajung la persoane care se prezintă fals drept reprezentanți ai unor instituții. Pentru cititorii din țară, cazurile semnalate de Adevărul sunt un nou semnal de atenție la solicitările primite prin telefon sau mesaje.