România rămâne la coada UE la creditarea populației

România a rămas în prima parte a anului 2026 la coada Uniunii Europene la ponderea creditelor acordate populației în PIB, cu 11%, potrivit datelor BNR citate de Ziarul Financiar. În același timp, depozitele populației depășeau 400 de miliarde de lei, iar creditele retail erau estimate la circa 200 de miliarde de lei.

România apare astfel cu cea mai mică pondere a creditelor populației în PIB din UE, iar diferența dintre economisire și împrumuturile către gospodării rămâne una vizibilă în statistica prezentată de publicație. Ziarul Financiar notează că depozitele populației erau aproximativ duble față de creditele retail.

În materialul publicat pe 11 septembrie 2026, Ziarul Financiar a arătat că acest raport între depozite și credite înseamnă, în cifre rotunjite, peste 400 de miliarde de lei la depozite și aproximativ 200 de miliarde de lei la creditele acordate populației. Publicația a pus aceste date în legătură cu poziția României în clasamentul european, unde țara era la coada topului la acest indicator.

Cu o zi înainte, pe 10 septembrie 2026, Ziarul Financiar scria deja că România avea cea mai mică pondere a creditelor populației în PIB din UE, de 11%. În acoperirea anterioară, din 8 septembrie 2026, Digi24 a relatat că viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu spunea că România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din UE și că creditul neguvernamental reprezenta 40% din PIB.

Aceste două măsuri nu sunt însă identice: ponderea creditelor populației în PIB se referă la finanțarea gospodăriilor, în timp ce creditul neguvernamental total include un spectru mai larg de împrumuturi. Ziarul Financiar consemnează că, în prima parte a anului 2026, indicatorul pentru populație a rămas la 11%, iar această poziție a menținut România la coada Uniunii Europene.

Dincolo de comparația europeană, datele arată un decalaj între economisirea populației și folosirea creditului bancar pentru consum sau investiții personale. Pentru gospodării, un asemenea raport poate conta în accesul la locuințe, la cheltuieli mari sau la finanțarea unor proiecte, însă sursa citată nu explică motivele diferenței dintre depozite și credite.

BNR este sursa datelor invocate de Ziarul Financiar, iar publicația a sintetizat indicatorii într-o imagine clară: depozite mai mari, credite mai puține și o poziție slabă a României în UE la creditarea populației. Pentru cititorii din județe, statistica rămâne relevantă prin efectele pe care le poate avea asupra accesului la finanțare în viața de zi cu zi.