Deputații au adoptat proiectul privind cercetarea penală în SIE

Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care ar permite unor ofițeri ai Serviciului de Informații Externe să fie desemnați ca organe de cercetare penală speciale și să investigheze fapte penale comise de colegi militari din aceeași instituție, potrivit Gândul și G4Media.

Potrivit celor două surse, proiectul a trecut de Camera Deputaților și urmează să reintre în plenul Senatului pentru vot. G4Media notează că textul a fost deja adoptat în această etapă, iar Gândul precizează că el va reveni în sesiunea Senatului.

În forma descrisă de Gândul și G4Media, desemnarea unor ofițeri SIE s-ar face prin ordin al directorului serviciului, cu avizul conform prealabil al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Cele două surse arată că mecanismul ar viza doar anumite cadre ale serviciului, nu întregul personal.

Gândul consemnează că expresia „organe de cercetare penală speciale” ar desemna anumiți angajați ai SIE care ar putea cerceta penal colegi militari din aceeași instituție, dacă aceștia ar săvârși fapte penale. G4Media formulează aceeași idee, arătând că proiectul se referă la posibilitatea ca unii ofițeri să investigheze colegi militari în astfel de situații.

Tot potrivit celor două publicații, proiectul trimite la dispoziții din Codul de procedură penală, mai exact la articolul 55 alineatele 5 și 6 și la articolul 57 alineatul 2. G4Media și Gândul arată că aceste prevederi sunt invocate pentru a ancora juridic noul mecanism de cercetare penală specială.

În explicațiile citate de Gândul, Alexandru Muraru, unul dintre inițiatori, a spus că modificarea a fost cerută de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. El a susținut că inițiativa a apărut după identificarea unui vid de reglementare și că avizele au fost suspendate în lipsa unui temei expres în lege.

Gândul mai redă poziția lui Muraru potrivit căreia inițiativa nu a fost construită în jurul unui dosar individual, ci al unui blocaj procedural semnalat de Ministerul Public prin Parchetul Militar. Publicația menționează și că, în aceeași inițiativă, este indicat și Felix Stroe printre inițiatori, informație preluată de G4Media.

Contextul legislativ este important și pentru că, anterior, Senatul a lucrat la alte propuneri privind mandatele șefilor serviciilor de informații. Pe 2 septembrie 2026, Biroul Permanent al Senatului a aprobat cererea USR pentru accelerarea unei inițiative care limita mandatele la opt ani, iar pe 9 septembrie comisia de apărare a amânat raportul pentru același tip de proiect, potrivit unei surse anterioare din arhivă.

Pe 10 septembrie 2026, AUR a depus și el un proiect privind limitarea mandatelor șefilor SRI, SIE, SPP și ai altor instituții publice, potrivit aceleiași surse de arhivă. În acest cadru, proiectul adoptat de deputați adaugă o altă discuție despre regulile care privesc serviciile de informații și controlul legal asupra activității lor.

Sursele nu indică numărul voturilor și nu precizează dacă au existat amendamente la adoptare. De asemenea, nu este menționată o dată exactă pentru dezbaterea din Senat, iar proiectul rămâne, în această etapă, o propunere legislativă aflată în circuit parlamentar.