Daniel Diaconu propune un plan pentru securitatea apei până în 2035

Profesorul Daniel Constantin Diaconu a lansat vineri, la Facultatea de Studii Interdisciplinare a Universității din București, volumul „Plan Strategic pentru Securitatea Resursei de Apă a României”, în care propune direcții și ținte pentru perioada 2026-2035, potrivit G4Media.

Potrivit aceleiași surse, Diaconu descrie situația apei din România ca pe o criză de infrastructură, din cauza rețelelor și sistemelor învechite și a pierderilor considerate mari, dar și ca pe o criză de guvernanță, în condițiile în care atribuțiile mai multor instituții se suprapun în administrarea resursei.

În prezentarea sa, profesorul a spus că apa ar trebui privită ca un instrument de securitate națională. G4Media consemnează că el a formulat explicit această idee, legând-o de efectele schimbărilor climatice, de decalajul investițional din ultimele decenii și de proiectele sau finanțările ratate.

În același context, Diaconu a susținut că apa este o resursă regenerabilă, dar limitată în timp și în spațiu. El a arătat că administrarea ei trebuie să țină cont de schimbările climatice și de competitivitatea economică, iar G4Media notează că profesorul a vorbit și despre diferențele mari de disponibilitate de la o regiune la alta.

Potrivit sursei citate, Dobrogea este indicată drept regiunea cea mai săracă în resurse de apă raportate la populație, iar o mare parte din țară se află în jurul pragului de stres hidric. Diaconu a spus că România nu dispune de o bogăție de apă nelimitată și că resursa nu trebuie tratată cantitativ sau calitativ cu neglijență.

Profesorul a dat și exemplul unei localități cu aproximativ 1.800 de locuitori, unde a participat la inventarierea surselor de apă de suprafață și subterană. Conform G4Media, niciuna dintre sursele analizate nu se încadra în parametrii urmăriți, deși apa era folosită de populație pentru băut, spălat, gătit și irigarea legumelor și fructelor.

Tot G4Media relatează că Diaconu a vorbit despre pierderile de apă din timpul transportului de la stațiile de tratare către consumatori și a dat exemplul Bucureștiului, unde Apa Nova a modernizat rețeaua și a redus pierderile la sub 20%. El a susținut că în sistemele de distribuție continuă să existe cantități importante de apă pierdute și a menționat ca soluție folosirea senzorilor pentru identificarea rapidă a avariilor.

În plan mai larg, lansarea volumului se înscrie într-o discuție națională despre apă, alimentată de secetă, inundații și infrastructură veche. Pentru comunități, tema rămâne relevantă prin efectele asupra alimentării, costurilor și rezilienței în fața episoadelor climatice extreme, însă volumul prezentat la București rămâne, potrivit informațiilor disponibile, o propunere de direcții și ținte pentru 2026-2035.