Geran-4 și Geran-5 schimbă cerințele apărării antidronă
O analiză din Adevărul spune că apariția dronelor Geran-4 și Geran-5 obligă România să își construiască o apărare antiaeriană integrată.
Potrivit Adevărul, apariția dronelor de atac unidirecțional Geran-4 și Geran-5 nu schimbă principiile apărării antiaeriene, dar schimbă costul și timpul în care aceasta trebuie să reacționeze. Publicația susține că România ar trebui să își construiască o apărare antidronă integrată, care să combine senzori, război electronic și interceptare.
Adevărul arată că viteza mai mare, posibilele profiluri de zbor la altitudine și evoluția unor configurații care pot include telemetrie, camere și legături de date obligă apărarea să folosească radar, supraveghere electro-optică, monitorizarea spectrului, atac electronic și interceptare cinetică. În această logică, miza nu este înlocuirea rachetei cu bruiajul, ci combinarea mai multor mijloace de detectare și angajare.
În același material, Adevărul leagă schimbarea de evoluția familiei de drone rusești pornind de la Geran-2, prezentată ca derivată din Shahed-136 și produsă ulterior în Rusia. Analiza spune că această variantă, cu viteză mai redusă, a permis Ucrainei să dezvolte drone-interceptor ieftine, folosite ca răspuns asimetric la atacurile de masă.
Publicația notează că, timp de aproape doi ani, ecuația a părut relativ stabilă: motor termic și producție de masă de partea atacatorului, interceptoare electrice ieftine și grupuri mobile de foc de partea apărării. Adevărul afirmă însă că Rusia a rupt acest echilibru prin cumpărarea unui avantaj de viteză și altitudine, nu prin creșterea protecției dronei.
În analiza citată, Geran-3 este descrisă ca prima variantă rusească din familie propulsată cu turboreactor, iar Geran-4 ca o evoluție cu fuzelaj nou, aerodinamică adaptată zborului rapid și un turboreactor chinezesc Telefly mai puternic. Publicația spune că sursele publice îi atribuie viteze de aproximativ 300–500 km/h și o încărcătură de luptă de cel puțin 50 kg, în funcție de configurație și regimul de zbor.
Adevărul mai arată că un Geran care transmite poate fi detectat și localizat prin emisiile sale, în timp ce unul care urmează o rută preprogramată trebuie urmărit prin radar și alți senzori. În acest context, analiza susține că apărarea trebuie să fie integrată, pentru a reduce timpul de descoperire, clasificare, decizie și angajare.
Contextul este unul regional, în condițiile în care războiul din Ucraina continuă să influențeze securitatea aeriană din apropierea granițelor României. Pe 25 august 2026, Adevărul scria că România încerca să dezvolte o capabilitate proprie de apărare antidronă bazată pe conectarea senzorilor, software-ului și interceptorilor într-o rețea comună. Pe 22 august 2026, Digi24 nota că Rusia folosește tot mai des drone cu propulsie cu reacție, iar Ucraina dezvoltă drone de interceptare și atac mai rapide.
Pe 8 august 2026, NewsWeek România relata declarația lui Radu Miruță că Rusia își va schimba tactica dronelor și că România trebuie să accelereze achizițiile pentru securizarea spațiului aerian. În ansamblu, analiza din Adevărul tratează apariția Geran-4 și Geran-5 ca pe un semnal că apărarea antidronă nu mai poate miza pe o singură soluție, ci pe o arhitectură care să lege detectarea, bruiajul și interceptarea.