FMI: economia mondială rezistă, dar riscurile rămân ridicate

Fondul Monetar Internațional a transmis că economia mondială a rezistat mai bine decât se anticipa șocului energetic provocat de războiul din Orientul Mijlociu, dar a avertizat că riscurile rămân ridicate. Potrivit Mediafax, instituția menține prognoza de creștere la aproximativ 3% în 2026 și la 3,4% în 2027.

Mediafax precizează că ritmul estimat pentru 2026 este sub media de 3,5% înregistrată în 2024 și 2025. În evaluarea citată de publicație, Julie Kozack, purtătoarea de cuvânt a FMI, a spus că economia globală a demonstrat o reziliență mai mare decât se anticipa în fața șocului energetic.

Contextul acestor estimări a fost conturat și în zilele anterioare. La 25 august 2026, FMI a spus că economia mondială a rezistat mai bine decât se anticipa șocului energetic provocat de războiul cu Iranul, dar a menționat că datoriile și inflația rămân riscuri importante. La 26 august 2026, Kristalina Georgieva a afirmat că economia mondială a făcut față șocului energetic mai bine decât era de așteptat, însă a atras atenția asupra deteriorării condițiilor fiscale în unele țări.

Potrivit Mediafax, țările au amortizat impactul prin utilizarea rezervelor de petrol și gaze, găsirea unor surse alternative de energie și reducerea consumului. FMI arată însă că aceste mecanisme nu pot fi folosite la nesfârșit, iar multe state vor trebui să își refacă rezervele de petrol și gaze.

Publicația mai consemnează că cererea de energie urmează să crească odată cu apropierea iernii în emisfera nordică. În același timp, investițiile masive în inteligență artificială stimulează cererea de energie, ceea ce poate amplifica presiunea asupra piețelor energetice.

FMI descrie și o evoluție în două sensuri: pe de o parte, războiul generează un șoc negativ de ofertă, împingând în sus prețurile energiei, îngrășămintelor, alimentelor și altor materii prime; pe de altă parte, investițiile alimentate de dezvoltarea inteligenței artificiale creează un șoc pozitiv de cerere și susțin economiile aflate în centrul lanțului tehnologic. Mediafax notează că această combinație explică de ce economia mondială poate continua să crească, chiar dacă unele state sunt lovite puternic de prețurile energiei.

Pe partea de prețuri, FMI spune că procesul global de dezinflație a stagnat, iar așteptările inflaționiste au crescut, deși rămân relativ bine ancorate pe termen lung. În actualizarea din iulie, instituția estima inflația globală la 4,7% pentru 2026, iar o nouă creștere a prețurilor la petrol și gaze ar putea pune din nou presiune asupra inflației și asupra deciziilor băncilor centrale privind dobânzile.

Mediafax mai arată că datoria publică mondială este deja aproape de 100% din PIB, cel mai ridicat nivel de după Al Doilea Război Mondial, și este așteptată să crească în continuare. FMI avertizează că situația este deosebit de dificilă pentru economiile avansate cu niveluri foarte ridicate ale datoriei și pentru țările în curs de dezvoltare care se confruntă cu probleme de lichiditate.

În ansamblu, mesajul FMI este că economia globală a trecut mai bine decât se anticipa prin primul șoc energetic, dar marja de siguranță s-a îngustat. Pentru România, semnalul contează prin prisma presiunilor care pot apărea asupra economiei europene și a mediului financiar internațional, într-un context în care energia, inflația și datoria publică rămân vulnerabilități urmărite de instituția financiară internațională.