Bogdan Antonescu: recordul global arată un tipar climatic
Bogdan Antonescu spune că recordul global de temperatură din august 2026 se înscrie într-un tipar în care valurile de căldură devin mai frecvente, mai intense și mai persistente.
Potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice, august 2026 a fost, la egalitate cu iulie 2023, cea mai caldă lună înregistrată vreodată la nivel global, cu o temperatură medie a aerului la suprafață de 16,96°C. Datele citate de G4Media arată că media globală a fost cu 0,85°C peste perioada 1991-2020 și cu aproximativ 1,65°C peste nivelul preindustrial estimat pentru 1850-1900.
Bogdan Antonescu, climatolog, lector la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, a spus că acest record nu trebuie privit izolat. Potrivit G4Media, el a explicat că, pe măsură ce temperatura medie globală crește, valurile de căldură apar mai des, aduc temperaturi mai ridicate și devin mai persistente decât în deceniile anterioare.
În analiza citată de G4Media, Antonescu a descris noul maxim termic drept „un motiv clar de îngrijorare”, pentru că efectele se simt dincolo de simpla doborâre a unui record. El a arătat că aceste schimbări se văd în modul în care se manifestă valurile de căldură, nu doar în valorile maxime înregistrate într-o anumită lună.
Tot potrivit G4Media, climatologul a spus că impactul se resimte asupra sănătății, agriculturii și rezervelor de apă. În același context, publicația a relatat că România a fost afectată vizibil de secetă prin scăderea puternică a debitului Dunării, fenomen asociat cu închiderea consecutivă a ambelor reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă.
Pe fundalul acestor date, G4Media a mai notat că recordul global din august a venit după o vară foarte caldă în Europa de Vest, iar în iunie și iulie 2026 regiunea a înregistrat temperaturi record și secetă severă, cu debite extrem de scăzute ale râurilor. În acest tablou, mesajul transmis de Antonescu este că episodul din august nu marchează o excepție, ci se înscrie într-o evoluție climatică mai amplă, cu implicații directe și pentru România.