CSALB a primit peste 170 de cereri privind fraude bancare
CSALB a anunțat că a primit anul acesta peste 170 de cereri privind fraude pe canale bancare, cu credite făcute în numele victimelor sau bani trimiși infractorilor.
Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar a anunțat că, în acest an, a primit peste 170 de cereri privind fraude pe canale bancare, iar multe dintre ele descriu credite contractate în numele victimelor sau sume transferate către conturi necunoscute, potrivit HotNews, Digi24 și Profit.ro.
Instituția arată că, în majoritatea cazurilor, persoanele care au depus sesizări au permis accesul unor necunoscuți la parole, la informații confidențiale, la telefoane sau la aplicații de internet banking. Potrivit SpotMedia și Bursa, unele situații au pornit de la apeluri în care escrocii s-au prezentat drept angajați ai băncilor, polițiști sau reprezentanți ai BNR.
La rândul său, Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în Colegiul de Coordonare al CSALB, a spus pentru Digi24 că „creditele false” provoacă pagube de zeci de mii de euro și că, în multe cazuri, pierderile sunt suportate de consumatorii care au permis accesul la conturi, aplicații de homebanking sau telefoane.
CSALB a prezentat și exemple concrete. Potrivit HotNews, o femeie din București a relatat că, după preluarea controlului telefonului prin WhatsApp, a fost deschis un cont online și a fost solicitat în numele ei un credit de 29.000 de lei. Aceeași sursă spune că din conturi au fost retrași încă 90.000 de lei, în timp ce NewsWeek România menționează pentru același caz un prejudiciu total de aproximativ 119.000 de lei.
Diferența dintre sume ține de modul în care este prezentat cazul: HotNews descrie separat creditul de 29.000 de lei și retragerile de 90.000 de lei, iar NewsWeek România le cumulează într-un prejudiciu total de aproape 120.000 de lei. În ambele relatări, femeia spune că a cerut anularea creditului a doua zi și că a sesizat banca și Poliția.
Un alt exemplu, relatat de NewsWeek România și SpotMedia, vine din Ilfov. Acolo, un consumator a fost convins să contracteze un credit de circa 100.000 de lei, apoi să retragă banii și să cumpere criptoactive de la un ATM, în tranșe succesive. Potrivit surselor, banii au ajuns astfel la infractori.
Profit.ro și Digi24 mai arată că există și situații în care oamenii au contractat ei înșiși creditele, după care au virat sumele către conturi necunoscute, uneori pentru a cumpăra criptoactive sau pentru a acoperi alte datorii ori presupuse fraude. Bursa precizează că, în cazurile analizate de CSALB, pagubele ajung până la 20.000 de euro.
Fenomenul are relevanță și pentru cititorii din județ, pentru că arată cât de ușor pot fi pierduți banii din cont sau pot apărea datorii în numele unei persoane prin apeluri, mesaje și aplicații folosite zilnic. Potrivit CSALB, dosarele ajunse la instituție sunt în atenția Poliției, iar băncile resping multe cereri de conciliere.