CJUE: când statul poate plăti despăgubiri pentru o hotărâre
CJUE a precizat că despăgubirile de la stat pentru o hotărâre judecătorească sunt posibile doar dacă sunt îndeplinite trei condiții cumulative.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a clarificat, potrivit Adevărul, când poate fi obligat un stat să plătească despăgubiri pentru o hotărâre judecătorească despre care se susține că a încălcat dreptul Uniunii Europene. Decizia privește răspunderea statului pentru erori judiciare invocate în raport cu normele europene.
În cauza prezentată de Adevărul, un agricultor român a cerut sprijin financiar pentru 264,71 hectare în 2007. După control, autoritatea a considerat eligibile doar 180,62 hectare și i-a respins cererea, iar litigiul a ajuns apoi în instanță.
Potrivit Adevărul, acțiunile fermierului nu au avut succes, iar Curtea de Apel București a refuzat în 2012 să ceară CJUE o interpretare a regulamentului european aplicabil. Ulterior, agricultorul a dat în judecată statul român, susținând că a suferit un prejudiciu din cauza încălcării dreptului european.
Adevărul consemnează că CJUE a arătat totuși că simplul refuz al unei instanțe de a trimite o întrebare la Luxemburg nu atrage automat răspunderea statului. Pentru ca despăgubirile să poată fi cerute, trebuie îndeplinite cumulativ trei condiții: norma europeană încălcată să confere un drept concret persoanei, încălcarea să fie suficient de gravă și să existe o legătură directă între încălcare și prejudiciul invocat.
În același material, CJUE este prezentată ca subliniind că răspunderea statului poate exista și pentru încălcări ale dreptului european comise de instanțe ale căror hotărâri nu mai pot fi atacate în dreptul intern. Totuși, Adevărul notează că această răspundere rămâne excepțională și că nu orice eroare judiciară, nici orice refuz de sesizare a CJUE, deschide automat dreptul la despăgubiri.
Contextul este relevant și pentru alte litigii din România în care se invocă dreptul Uniunii Europene, inclusiv în cauze care pot viza fermieri, firme sau alți justițiabili. În asemenea situații, hotărârea CJUE arată că analiza despăgubirilor depinde de condiții precise, nu de o regulă generală aplicată automat.