Restanțele firmelor la stat au urcat la 77,6 miliarde lei

Restanțele firmelor din România către bugetul de stat și bugetele sociale au urcat la 77,6 miliarde lei în trimestrul al doilea din 2026, potrivit unei analize RisCo și unui comunicat citat de Bursa și Știrile ProTV. Cele două surse arată că nivelul datoriei a fost mai mare decât în trimestrul I, când totalul era de 77 miliarde lei.

Potrivit Bursa, numărul firmelor cu datorii neachitate a ajuns la 48.028, față de 47.012 în trimestrul anterior. Știrile ProTV confirmă aceeași evoluție și precizează că datele provin din platforma de analiză financiară RisCo.ro, nu dintr-o decizie a unei instituții publice.

Pe structura bugetară, obligațiile către bugetul de stat au rămas cele mai mari, la 57,6 miliarde lei, din care 1,7 miliarde lei sunt contestate de firme, consemnează Bursa și Știrile ProTV. Bugetul asigurărilor sociale înregistrează 14,9 miliarde lei, iar bugetul de sănătate depășește 4,6 miliarde lei. La bugetul asigurărilor de șomaj, restanțele sunt de 502 milioane lei.

În privința repartizării teritoriale, București concentrează 31,9 miliarde lei, adică peste 41% din totalul național, potrivit celor două surse. Urmează, la distanță, Ilfov cu 6 miliarde lei, Constanța cu 3,8 miliarde lei și Timiș cu 2,7 miliarde lei. Bursa și Știrile ProTV mai notează că Buzău și Sibiu depășesc fiecare 2,1 miliarde lei, iar Covasna, Vâlcea și Sălaj se află la capătul clasamentului, cu sub 170 milioane lei fiecare.

La nivel de activitate, construcțiile, comerțul și transporturile rămân domeniile cu cele mai mari restanțe, arată Bursa și Știrile ProTV. În fruntea clasamentului se află construcțiile de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, cu 5,14 miliarde lei și 5.977 de firme restante. Apoi vin comerțul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor și tutunului, cu aproape 3 miliarde lei, și comerțul cu ridicata specializat al altor produse, cu peste 2,5 miliarde lei.

Printre celelalte domenii cu restanțe ridicate se numără industria chimică, activitățile de protecție și gardă, intermedierea în comerțul cu ridicata, serviciile anexe extracției petrolului brut și gazelor naturale, transportul rutier de mărfuri și construcția de drumuri și căi ferate. Pentru mediul de afaceri, datele arată o presiune fiscală concentrată în câteva sectoare și județe, cu impact direct asupra încasărilor urmărite de stat.