România intră în stagflație, potrivit analizelor Frames și INS

Analizele Frames, preluate de Newsweek România, Profit.ro și Digi24, arată că România a intrat în stagflație: activitatea economică stagnează, iar prețurile continuă să urce. Potrivit acestor relatări, diferența dintre creșterea nominală și scăderea reală a PIB-ului vine din nivelul ridicat al prețurilor.

În datele citate de publicații, Institutul Național de Statistică a raportat pentru trimestrul al doilea din 2026 un PIB nominal de 494,4 miliarde de lei, cu o scădere reală de 0,4% față de trimestrul al doilea din 2025. Pe semestru, economia a coborât cu 0,7% în termeni reali, deși valoarea nominală a urcat la 900,4 miliarde de lei.

Newsweek România consemnează că analiza Frames a pus această evoluție în legătură cu un deflator al PIB de 11,2%, pe care analiștii îl folosesc drept definiție tehnică a stagflației. În aceeași formulare, Frames a arătat că „toată creșterea aparentă a economiei este preț”, nu volum.

Profit.ro notează că seria ajustată sezonier arată o cădere de 1,9% în trimestrul al patrulea din 2025, de 0,1% în trimestrul întâi din 2026 și stagnare în trimestrul al doilea. Digi24 preia aceeași lectură și spune că nivelul real al economiei este cu aproximativ 2% sub vârful atins în trimestrul al treilea din 2025.

În context, pe 14 august 2026, INS a anunțat că economia stagnase în trimestrul al doilea față de trimestrul anterior, iar pe 17 august 2026 datele semnal publicate de institut au indicat aceeași direcție pentru T2 2026. Tot pe 17 august, NewsWeek România a relatat că producția de energie și consumul final de energie electrică scăzuseră în primele șase luni din 2026, elemente care au completat tabloul de încetinire economică.

Digi24 menționează că investițiile publice finanțate în mare parte din fonduri europene au rămas principalul sprijin al economiei. Profit.ro și Digi24 avertizează, de asemenea, că noi scumpiri la energie ar putea prelungi blocajul economic până în a doua jumătate a anului 2027.

Pentru economie, concluzia comună a relatărilor este că România a intrat într-o perioadă în care prețurile cresc mai repede decât activitatea reală. Pentru consum, salarii și costul vieții, asta înseamnă presiune suplimentară, în timp ce datele oficiale și interpretarea Frames indică o economie care nu a mai avansat vizibil de mai multe trimestre.