NewsAI preview
Național 325 cuvinte

Nazare spune că reducerea deficitului nu mai poate fi amânată

Alexandru Nazare afirmă că reducerea deficitului bugetar trebuie continuată, după ce România a coborât estimarea pentru 2026 la 6,2% din PIB.

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a susținut că reducerea deficitului bugetar al României nu mai poate fi amânată și că ajustarea fiscal-bugetară trebuie continuată, potrivit Bursa și Economedia.

Potrivit celor două publicații, ministrul a spus că România a parcurs un an de consolidare fiscală și că, în 2024, deficitul bugetar a fost de 9,3% din PIB. El a arătat că deficitul anual a coborât la 7,9% din PIB în 2025 și este estimat la 6,2% în 2026.

Economedia consemnează că mesajul a fost publicat luni, 7 septembrie, într-o postare pe Facebook, în timp ce Bursa a relatat declarațiile citând agenția Agerpres. Diferența ține de modul în care a fost preluat mesajul, nu de conținutul economic prezentat.

În același timp, după primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a scăzut la 48,08 miliarde de lei, față de 76,44 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 37%, potrivit Bursa și Economedia. Cele două surse arată și că veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, iar cheltuielile totale cu 2,9%.

Bursa și Economedia mai precizează că cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei. În același tablou, Gândul notează că ministrul a insistat asupra protejării investițiilor și asupra continuării reducerii deficitului, pentru a menține traiectoria consolidării fiscale.

Potrivit Bursa și Gândul, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026, iar cheltuielile cu dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei. Cele două publicații mai arată că necesarul brut de finanțare al statului a urcat la 278,5 miliarde de lei în 2026, iar datoria publică a ajuns la 59,6% din PIB la finalul lui 2025.

În context, aceste date au fost prezentate și ca argumente pentru menținerea ajustării fiscal-bugetare. Pentru cititorii din județe, miza rămâne felul în care politica bugetară de la nivel național poate influența ritmul investițiilor publice și costul finanțării statului, fără ca sursele să indice efecte directe asupra unei zone anume.