România susține renunțarea treptată la veto în politica externă a UE

România a fost printre cele 11 state membre ale Uniunii Europene care au susținut o scrisoare privind renunțarea treptată la dreptul de veto în politica externă, potrivit Gândul. Documentul a fost semnat de Oana Țoiu în calitate de ministru interimar de Externe.

Potrivit Gândul, scrisoarea a fost adresată Kajei Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, și vizează trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată în anumite decizii de politică externă. Publicația precizează că inițiativa a fost prezentată ca o susținere a renunțării treptate la veto, nu ca o schimbare deja produsă.

Într-un material publicat pe 5 septembrie, Gândul a relatat că Oana Țoiu a spus că România nu renunță efectiv la dreptul de veto. Sursa notează că scrisoarea reprezintă o intenție sau o propunere, iar o modificare reală ar necesita schimbarea tratatelor Uniunii Europene.

În același material, Gândul arată că pentru o astfel de schimbare ar fi nevoie de acordul tuturor statelor membre, prin procedurile prevăzute de tratatele europene. Publicația mai consemnează că România și celelalte state semnatare au cerut explorarea unei formule care să reducă blocajele din politica externă a Uniunii.

Contextul este important și pentru România, deoarece poziția adoptată la Bruxelles poate influența modul în care statul își apără interesele în deciziile de politică externă ale Uniunii Europene. Potrivit Gândul, dezbaterea a reapărut după ce, la începutul lui septembrie 2026, România s-a alăturat altor state care au cerut o schimbare a regulilor de vot.

Într-un fundal relatat anterior de aceeași publicație, opt state membre, inclusiv Germania și Franța, au transmis la 31 august 2026 o propunere comună pentru mecanisme mai rapide de decizie în politica externă a UE. Ulterior, România s-a alăturat grupului de state care au susținut ideea renunțării treptate la veto, potrivit Gândul.

Subiectul rămâne unul de etapă, nu o decizie finală, iar diferența dintre semnarea unei scrisori și modificarea tratatelor europene este esențială. Potrivit Gândul, documentul exprimă o direcție politică susținută de mai multe state, însă aplicarea ei ar depinde de pașii instituționali prevăzuți la nivelul Uniunii Europene.