Statele au convenit la Geneva asupra unui text despre arme autonome

Cele 128 de state parte la Convenția privind anumite arme convenționale au convenit la Geneva asupra unui document neobligatoriu privind armele autonome, iar textul ar putea deschide calea către reguli internaționale, potrivit Bursa, care citează Reuters.

Acordul a fost anunțat după discuții purtate în orașul elvețian Geneva, unde statele membre ale convenției s-au întâlnit săptămâna aceasta și au ajuns la un consens peste noapte, conform Reuters, așa cum relatează Bursa. Potrivit aceleiași surse, documentul marchează un pas semnificativ după mai bine de un deceniu de dezbateri despre modul în care pot fi reglementate sistemele de arme capabile să identifice și să atace ținte cu grade diferite de autonomie.

Reuters, citată de Bursa, precizează că textul nu are caracter obligatoriu. Aceeași relatare arată însă că documentul ar putea deschide calea către negocieri formale ale tratatelor, fără ca acest pas să echivaleze cu un tratat și fără a implica, în sine, reguli obligatorii imediat aplicabile.

În același timp, Reuters consemnează că un grup pentru drepturile omului a considerat că definiția unei arme autonome și măsurile de reducere a efectelor dăunătoare asupra civililor par să fi fost diluate. Nicole van Rooijen, directoarea executivă a Stop Killer Robots, a spus pentru Reuters că este „o adevărată rușine” că munca depusă de state asupra textului în ultimii trei ani a fost „diluată substanțial în ultimele ore”, potrivit sursei citate de Bursa.

Tot Reuters, prin Bursa, arată că discuțiile au continuat târziu în noapte pentru a depăși divergențele de formulare. În relatarea citată apare și opoziția unor state, între care Statele Unite și Rusia, care au preferat orientări naționale în locul unor norme internaționale obligatorii din punct de vedere juridic.

Potrivit Reuters, Washingtonul a cerut și flexibilitate în textul neobligatoriu, inclusiv în chestiuni legate de exercitarea judecății umane. Aceeași sursă notează că acordul vine pe fondul creșterii îngrijorărilor privind folosirea sistemelor de arme autonome letale în conflicte, inclusiv în Ucraina, Sudan și Orientul Mijlociu.

În planul dezbaterii internaționale, Reuters amintește că statele au discutat de mai mult timp despre armele care pot selecta și lovi ținte cu diferite grade de autonomie, uneori numite „roboți ucigași”. În acest context, documentul convenit la Geneva este prezentat ca un pas de etapă, nu ca o soluție finală, iar sursa citată subliniază că el rămâne neobligatoriu.

Pe 25 august 2026, șefii ONU și ai Comitetului Internațional al Crucii Roșii avertizaseră asupra riscului ca armele autonome să depășească o linie roșie morală. Cu o zi înainte, pe 4 septembrie 2026, Adunarea Generală a ONU aprobase o rezoluție privind reprezentarea mai fidelă a dimensiunilor țărilor pe hărți, cu 164 de voturi pentru și un singur vot împotrivă, cel al Statelor Unite.

Pentru România, evoluția de la Geneva contează prin posibilele efecte asupra viitoarelor reguli internaționale privind sistemele autonome de armament și asupra poziționării diplomatice în dosarele de securitate. Potrivit Reuters, citată de Bursa, consensul obținut acum poate deschide discuții mai formale, însă drumul până la norme obligatorii rămâne separat de documentul convenit în Elveția.